Comisarul european Thierry Breton califică virusul Covid-19 drept o ”criză care nu ține cont de frontiere“, dar, întrucât europenii se uită pe fereastră izolați fiind la domiciliu, ei nu văd decât frontierele. Noile restricții îi ațâță pe cetățeni unii împotriva celorlalți, în timp ce între țările europene și între partenerii transatlantici încep să răsară niște frontiere închise cu adevărat. Aceste bariere distrug tocmai libertățile care ar trebui să stea la baza Uniunii Europene – libera circulație a cetățenilor și a mărfurilor, potrivit EUObserver, citat de Rador.
Cozile de zile întregi de la frontiera polono-germană îi blochează în Germania pe cetățenii statelor baltice, incapabili să mai traverseze Polonia ca să ajungă acasă. Restricțiile de export ale UE vizând produsele de ordin medical îi fac mai ales pe vecinii UE din Balcani să se simtă abandonați de cel mai apropiat și cel mai bogat vecin al lor. Iar în retorica lor, liderii țărilor membre, inclusiv Angela Merkel în discursul său public, au neglijat să menționeze lupta comună a Europei în viziunea lor pe tema combaterii virusului.
Singura țară care străpunge aceste bariere noi este Republica Populară Chineză. Hotărâtă să apară drept lider în fruntea unei crize pe care tocmai ea a provocat-o în general, China a lansat mai multe inițiative destinate Europei. Din China sosesc avioane pline cu echipament medical – extrem de necesarele kituri de testare și măști. Unele sunt donații ale guvernului sau ale unor firme private, precum Alibaba, iar alte mărfuri sunt cumpărate de europeni.
Bunăvoința și cooperarea la nivel mondial în combaterea virusului sunt esențiale, dar Europa trebuie să realizeze că China profită de lipsa de solidaritate dintre statele europene ca să-și atingă obiectivele. Acceptând ajutorul Chinei, Europa nu trebuie să își submineze propria coeziune și trebuie să fie conștientă că ea este folosită pentru a promova propaganda unui stat autoritar. Italia, țara membră a UE care a fost cel mai grav afectată de pandemie, a fost cu deosebire principala țintă a obiectivelor chineze.
Într-un recent articol, ambasadorul Italiei la UE se plângea că ”numai China“ a răspuns cererii de ajutor a țării sale. Asta l-a făcut pe ministrul de externe de la Roma, Luigi Di Maio, să laude cât se poate de public ajutorul medical acordat de China țării sale, nespecificând însă a câta parte din acest ajutor va fi donată și a câta parte va trebui plătită. O serie de surse au lansat speculații potrivit cărora s-ar putea ca Di Maio să fi folosit criza pentru a-și promova și mai mult vechiul său program care vizează apropierea Italiei de China.
Beijingul încurajează această retorică. Purtătoarea de cuvânt a ministrului chinez de externe a răspândit asiduu o poveste falsă potrivit căreia italienii ar striga din balcoane “Mulțumim, China!”. Iar autoritățile chineze se asigură că orice ajutor oferit este pe larg mediatizat. Cercetătoarea Lucrezia Poggetti a legat o serie de donații chineze de Frontul Unit, biroul din Beijing care se ocupă de coordonarea operațiunilor de influențare atât în țară, cât și în străinătate.
Dar Italia nu este singura țară europeană care așteaptă ajutor din partea Chinei în vederea combaterii crizei, iar autoritățile chineze folosesc cu asiduitate cererile europene pentru a se autopreamări. Atunci când premierul spaniol l-a contactat pe președintele Xi ca să-i ceară ajutor medical, presa chineză de stat a profitat rapid de apel ca să promoveze disponibilitatea conducerii. Tot așa, Republica Cehă a cumpărat recent din China kituri de testare, un demers pe care Ministerul chinez de Externe l-a popularizat cu asiduitate.
Iar ambasada Chinei în Franța a vorbit și ea, prin Twitter – un motor de socializare interzis în China – despre aprovizionarea cu măști. Rămâne de văzut dacă această vastă operațiune chineză va reuși. Totuși, mai ales în imediata vecinătate a UE, reacția izolaționistă a europenilor i-a oferit Chinei o amplă promovare. Pe data de 18 martie, președintele sârb Aleksandar Vučić a ilustrat în modul cel mai grăitor ce pierde Europa atunci când a calificat solidaritatea europeană drept un ”basm pe hârtie“, după care a spus că “singura țară care poate ajuta (Serbia) este China”.
Europa nu trebuie să rămână pasivă în fața tacticilor de învrăjbire ale Chinei. UE trebuie să-și demonstreze importanța în fața cetățenilor săi și disponibilitatea față de toate statele membre. De UE depinde ca, prin această criză a coronavirusului, ea să rămână vizibilă și credincioasă principiilor și idealurilor sale democratice. Asta e important mai ales pentru statele membre din centrul și sudul Europei, deranjate deja de politicile economice, juridice și pe tema migrației din UE, state care riscă să se abată de la principiile democratice și de la deschiderea Europei.
UE ar putea recupera timpul pierdut. Ursula von der Leyen a anunțat noi măsuri vizând organizarea strategică a stocurilor de aparatură medicală, inclusiv ventilatoare și măști, afirmând clar că noua inițiativă “pune în acțiune solidaritatea UE“. Banca Centrală Europeană a lansat și ea un fond de €750 miliarde pentru a veni în ajutorul țărilor din sudul Europei, în special al celor care întâmpinau greutăți economice și înaintea crizei provocate de coronavirus.
Asemenea măsuri concrete de asistență sunt esențiale. UE trebuie să continue să acționeze pentru a străpunge noile bariere create și, ceea ce este la fel de important, pentru a rămâne vizibilă în ochii cetățenilor. Sunt în joc nu doar sănătatea, ci și încrederea în sistemul democratic și în proiectul european. Articol de Kristine Berzina și Etienne Soula, membri ai Alianței pentru Consolidareaa Democrației de la Fondul German Marshall din Bruxelles.
9
7
