În ultima săptămâna am asistat la încă o înăsprire a relațiilor dintre Grecia și Turcia, după ce autoritățile de la Ankara au permis fluxului de migranți să ajungă liber la granița greacă. A fost o încercare evidentă de a face presiuni asupra Uniunii Europene, a cărei frontieră externă coincide cu cea greacă - ceva ce a fost declarat deschis de către liderii diplomației europene. Atena, desigur, nu a fost selectată pentru acest atac doar din cauza poziţiei sale geografice, ci și din cauza conflictelor din ce în ce mai frecvente cu Turcia, care ajung la o ostilitate deschisă. Luni seară, Erdogan a fost primit destul de rece de liderii Comisiei Europene. I-au acordat doar 40 de minute și i-au spus, scurt, să înceteze șantajul, scrie Sega, citată de Rador.
În această situație, Bulgaria se află într-o poziţie deosebit de delicată. Bulgaria nu își permite să îşi înrăutățească relațiile cu vecinii. Cu ambele ţări împărtășim statutul de membru NATO, iar cu Atena suntem şi în Uniunea Europeană. Turcia este cea mai mare economie din regiune și este unul dintre actorii geopolitici principali în Balcani, precum și în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Iar Grecia oferă o alternativă de acces la Mediterana la Strâmtori, ceea ce ar deschide noi oportunități mari pentru economia bulgară.
Problema este că interesele Atenei și Ankarai se ciocnesc într-o asemenea măsură, încât e extrem de dificil pentru Sofia să își dezvolte relațiile bilaterale cu fiecare țară separat. Un exemplu evident în această privință sunt proiectele energetice. În luna februarie a acestui an, președintele Ciprului (cu alte cuvinte, pe partea greacă a insulei), Nikos Anastasiadis, vizitează Sofia. În Bulgaria, el s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, iar principalul subiect de discuție între șefii de stat a fost legat de planurile pentru transferul gazelor naturale din estul Mediteranei în Europa. "Bulgaria sprijină acordul dintre Israel, Cipru și Grecia privind construcția conductei de gaze EastMed, care este de o importanță deosebită pentru diversificarea energetică a regiunii și a Europei", a declarat Radev în faţa lui Anastasiadis.
Despre ce este vorba? Conducta de gaz EastMed este un proiect comun al celor trei țări menționate, ideea fiind de a se transporta combustibil albastru de pe câmpurile de gaze din Israel și Cipru în Italia și de acolo şi în restul Europei. Se preconizează că aceasta va asigura un consum constant de gaze pe continent, o alternativă la cel rusesc. La 2 ianuarie 2020, Israel, Cipru și Grecia, au semnat un acord în acest spirit, pe care Turcia l-a întâmpinat dur, îl consideră ca o amenințare la interesele sale politice, militare și energetice din Mediterana de Est. Ankara contestă drepturile Ciprului asupra aprovizionării cu gaz, își trimite navele de cercetare în aceste zone și chiar încheie un acord cu guvernul libian de la Tripoli, în care şi-au împărţit părți din Mediterană ce sunt considerate ca aparținând Ciprului. UE a răspuns declarând forajul Turciei ilegal, iar tratatul cu Tripoli ca un atac la suveranitatea Ciprului și chiar a impus sancțiuni (simbolice) celor implicați în foraje.
Bulgaria s-a poziţionat clar în dispută - în beneficiul Ciprului și al aliaților săi. Acest lucru a fost demonstrat nu numai de Rumen Radev, ci și de premierul Boiko Borisov. În declaraţia sa cu Anastasiadis, Borisov s-a concentrat, de asemenea, pe energie, spunând că legătura de gaze Grecia-Bulgaria este de "o importanţă crucială ca structură de intrare pentru importurile de gaze din sursele alternative pentru întreaga regiune din sud-estul Europei".
Interconectorul va permite importul de gaz natural lichefiat din viitorul terminal de pe coasta de nord a Greciei (de la care compania bulgară de energie Bulgargaz va dobândi o participație de 20%) și de la EastMed.
"În acest context, parteneriatul energetic pe axa Israel-Cipru-Grecia este strategic", a asigurat Borisov și a acordat sprijin deplin acordului trilateral pentru construcția conductei de gaz a Mediteranei de Est. Faptul că atât Rumen Radev, cât și Boiko Borisov, care altfel sunt ostili din punct de vedere politic, susţin acum aceeași poziție, arată clar că există o armonie completă între instituțiile statului bulgar în acest caz.
Pentru a nu exista niciun dubiu în acest sens, o zi mai târziu Borisov a plecat în Grecia, unde a repetat totul la fel - și-a dorit şi interconectorul, și terminalul, și conducta de gaze. Iar guvernele bulgar și grec au adoptat o declarație comună privind cooperarea la nivel înalt, în care se arată alb pe negru că "Bulgaria își reafirmă solidaritatea deplină cu Grecia și Cipru... în lumina activităților ilegale ale Turciei în Mediterana de Est și în Marea Egee... În acest sens, Grecia și Bulgaria confirmă că Memorandumul de înțelegere dintre Turcia și Libia privind delimitarea spațiilor maritime din Mediterana încalcă drepturile suverane ale țărilor terțe, nu este în conformitate cu dreptul maritim și nu ar putea duce la consecințe juridice pentru țările terțe".
Borisov, desigur, știa că în Ankara vor privi cu ochi răi o astfel de poziție oficială. Prin urmare, în timp ce se afla în Grecia, s-a grăbit să prevină furia turcă, reafirmându-și angajamentul față de Ankara în domeniul energetic. "De asemenea, facem în paralel Balkan Stream. Este important, deoarece Bulgaria, pe lângă faptul că este un client pentru gaz lichefiat, ca nod pentru Grecia, axa sud-nord, permite acestui terminal să transporte gaz prin Bulgaria și să diversifice Serbia, Ungaria, Austria", a spus premierul. El este consecvent în această privință - la începutul anului, în practică, primul său angajament internațional a fost să meargă la Istanbul, unde el și președinții Recep Erdogan, Vladimir Putin şi Aleksandar Vucic, au inaugurat împreună conducta Turk Stream. Și la începutul lunii martie, a încercat chiar fără succes să medieze între Ankara și Atena asupra opoziției lor împotriva crizei migranților.
Cu toate acestea, aici e o sarcină extrem de dificilă, pentru care abilitățile diplomatice ale premierului bulgar, evident, nu sunt suficiente. Mai mult decât atât, interesele puterilor mai mari intervin și aici. Proiectul pentru gazoductul Balkan Stream, așa cum numește Borisov continuarea Turk Stream ce trece prin Bulgaria, este susținut de Rusia, dar nu şi de SUA și UE. Pe de altă parte, Washington încurajează în mod constant Bulgaria să întreprindă proiecte energetice comune cu Grecia, ceea ce va permite o alternativă la gazele naturale ruseşti (eventual şi gaz lichefiat american, transportat până la viitorul terminal). Dacă adăugăm la aceasta problemele conexe - războaiele din Siria și Libia, migranții, dar și faptul că suntem membri ai UE și trebuie să ne conformăm pozițiilor sale comune - avem un nod diplomatic deosebit de complicat, care, din câte se pare, până acum nu are rezolvare.
Într-o astfel de situație, pentru Bulgaria va fi dificil să mențină o relație la fel de bună cu cei doi vecini ai săi. Faptul că în declarația interguvernamentală cu Grecia, am reafirmat poziția UE în privința litigiului ciprioto-turc privind zăcămintele de gaze, ne arată clar că alte forțe ne vor obliga să susținem fie Atena, fie Ankara în anumite circumstanțe. Astfel de situaţii ar lăsa o parte supărată. În această situație, singurul lucru care le rămâne liderilor bulgari este să spere că ceilalți jucători vor ajunge la un fel de înțelegere, pe care o va susține şi Bulgaria.
0
3
