Liderii a cinci grupuri din Parlamentul European (PE) le-au transmis statelor membre printr-o scrisoare că trebuie să acționeze în privința procedurilor de sancțiuni împotriva Poloniei și Ungariei - care sunt tergiversate de ani de zile. Scrisoarea a fost trimisă vineri - și publicată luni - președintelui Consiliului European Charles Michel și lui Andreja Metelko-Zgombic, secretarul de stat pentru afaceri UE al Croației, care deține președinția rotativă a blocului.
Europarlamentarii își exprimă în scrisoare „îngrijorări profunde privind lipsa gravă de progres a procedurilor de Articol 7 împotriva Poloniei și Ungariei”, potrivit EUobserver, citat de Rador.
Scrisoarea a fost redactată de șefa Socialiștilor și Democraților (S&D), Iratxe Garcia, și a fost semnată și de șeful Partidului Popular European (PPE, centru-dreapta), Manfred Weber, șeful grupului liberal Renew, Dacian Cioloș, co-președinta Verzilor Ska Keller și co-președinții grupului radical de stânga Stânga Unită Europeană, Martin Schirdewan și Manon Aubry.
Ei argumentează că statele membre „nu pot ignora amenințarea deopotrivă importantă și continuă la adresa principiilor ei fondatoare”.
Liderii grupurilor au avertizat că faptul că statele membre nu folosesc Articolul 7 subminează efectiv integritatea și credibilitatea UE.
Scrisoarea a fost publicată înainte de reuniunea de marți a miniștrilor de externe ai UE la Bruxelles, pe a cărei agendă nu figurează nici Polonia și nici Ungaria.
Președinția croată intenționează să pună statul de drept pe agenda unei întruniri din martie.
Președinția „monitorizează îndeaproape toate evoluțiile legate de statul de drept din Polonia și Ungaria”, precum și rezoluțiile recente ale PE privind chestiunea, a declarat un oficial.
Comisia Europeană (CE) a lansat Articolul 7 împotriva Varșoviei în 2017 din cauza unei reforme judiciare care aduce tot mai mult instanțele sub control politic.
PE a declanșat aceeași procedură contra guvernului de la Budapesta în 2018, în principal pentru limitarea libertății presei, atacarea organizaților civice, problemelor privind independența judiciară, corupției și drepturilor minorităților și imigranților.
Statele membre pot decide dacă există un „risc clar de violare gravă” a valorilor UE, iar ulterior pot adopta sancțiuni, cum ar fi suspendarea dreptului de vot al statului în cauză. Însă procesul a rămas aproape blocat la nivelul Consiliului UE.
Președințiile UE ale Austriei și României au tergiversat includerea Ungariei pe agenda Consiliului.
Miniștrii afacerilor UE au discutat problema Ungariei doar sub președinția finlandeză a UE, care a pus statul de drept în centrul programului ei, în septembrie și decembrie 2019.
În afară de audieri, Consiliul nu a trecut la faza următoare, de stabilire a unui „risc clar”, întrucât statele membre sunt reticente să se acuze între ele de chestiuni considerate în primul rând a ține de politica internă.
Într-o rezoluție din ianuarie PE a cerut deja statelor să acționeze, subliniind agravarea situației în ambele țări.
Un indiciu al escaladării amenințărilor la adresa independenței judiciare este că CE a cerut în ianuarie Curții Europene de Justiție să suspende activitatea Camerei Disciplinare Poloneze înființate anul trecut.
Gata cu „ochii închiși”
Statele membre „nu pot închide ochii la diversele dezbateri și rezoluții adoptate în parlament în ultimele trei luni sau la diversele acțiuni legale adoptate de Comisie în ambele cazuri: a venit demult vremea acțiunii”, se afirmă în scrisoare.
Europarlamentarii vor totodată ca PE să fie invitat la Consiliu pentru a-și prezenta concluziile în privința Ungariei.
Președinția finlandeză a organizat o ședință informală cu europarlamentarii, dar în ciuda argumentelor CE și PE nici un europarlamentar nu a fost invitat la ședința formală.
Președinția croată intenționează să continue un „schimb de informații” cu PE, dar nu prevede un rol formal pentru el la audieri.
Iratxe a declarat de asemenea că e momentul ca și Consiliul European, din care fac parte liderii UE, să acționeze.
La reuniunea de săptămâna trecută statul de drept a fost luat în discuție atunci când mai mulți lideri, în special din statele mai bogate care contribuie net, Germania și Finlanda mai ales, au declarat că vor să consolideze condiționarea de statul de drept în următorul buget UE, care la ultima propunere făcută de Michel fusese diluată.
