Vaticanul a oficializat, joi, în faţa jurnaliştilor din întreaga lume, deschiderea arhivelor secrete referitoare la una din cele mai zbuciumate perioade ale istoriei recente, care a coincis cu pontificatul papei Pius al XII- lea: 1939 – 1959. Documente cu privire la relaţia dintre Sfântul Scaun şi regimul nazist, raportul Papei cu regimul fascist, chestiunea evreilor, poziţionarea faţă de blocul ţărilor comuniste – iată doar câteva din temele asupra cărora mult aşteptatele documente ar putea face lumină. Dott. Johan Ickx, responsabil la Arhiva Istorică pentru Raporturile cu alte State, din cadrul Secretariatului de Stat al Vaticanului, a descris pentru HotNews.ro câteva detalii legate de modul în care diplomaţia vaticană obţinea informaţii din partea cealaltă a Cortinei de Fier.
“Este un moment istoric, important pentru a putea înţelege evenimentele din acei ani”, susţin oficialii de la Vatican: accesul la arhive va fi permis începând cu data de 2 martie cercetătorilor care vor urma o procedură de acreditare. Data aleasă reprezintă a 81-a aniversare de la începerea pontificatului papei Eugenio Pacelli (Pius al XII-lea).
“Biserica nu se teme de istorie, dimpotrivă, o iubește și ar dori să o iubească mai mult și mai bine, așa cum o iubește Dumnezeu! Așadar, cu aceeași încredere a predecesorilor mei, deschid și încredințez cercetătorilor acest patrimoniu documentar» iată cuvintele cu care Papa Francisc anunţa, în urmă cu un an de zile, deschiderea arhivelor.
Documentaţia pusă la dispoziţia cercetătorilor este foarte vastă: cuprinde circa 16.000.000 de foi, peste 15.000 de plicuri şi 2500 de fascicole, dintre care o parte sunt digitalizate. A fost necesară o muncă minuţioasă de inventariere, care a durat 13 ani de zile, după cum a precizat în cadrul conferinţei de presă cardinalul José Tolentino, responsabil al Arhivelor şi Bibliotecii Vaticanului: “este vorba de un pontificat considerat, din multe puncte de vedere, crucial. Activitatea de pregătire a documentelor, complexă şi minuţioasă, a implicat mai multe departamente”. “Documentaţia este la dispoziţia tuturor cercetătorilor din întreaga lume, fără nicio restricţie sau distincţie bazată pe religie, confesiune sau ideologie. Toţi cercetătorii sunt bineveniţi”.
Documentele sunt grupate, astfel, pe câteva mari arii tematice: istoria religioasă şi politică a Bisericii catolice, relaţiile cu alte state şi cu comunitatea internaţională, raporturile cu bisericile locale. De asemenea, materialele pot fi împărţite şi în funcţie de intervale temporale specifice, cum ar fi perioada celui de-al doilea război mondial sau anii postbelici, în care avem contrapunerea între cele două mari blocuri politice.
Principalele instituţii care au pus la dispoziţie propriile fonduri sunt: Arhiva Secretă Vaticană, Arhiva istorică a Secretariatului de Stat cu privire la relaţiile cu celelalte state, Arhiva istorică a Congregației pentru doctrina credinței – Propaganda Fidae, Arhiva istorică a Congregației pentru Bisericile orientale.
După prezentarea generală a arhivei, HotNews.ro a participat la punctul de presă susţinut de Dott. Johan Ickx, responsabil la Arhiva Istorică pentru Raporturile cu alte State, din cadrul Secretariatului de Stat al Vaticanului, care ne-a acordat un scurt interviu.
HotNews.ro: “Cum s-a schimbat la Vatican modul de documentare a situaţiei din ţările est europene, după instaurarea comunismului?”
Dott. Johan Ickx: “Sfântul Scaun, chiar la nivelul diplomaţiei sale, a fost obstrucționat, contactele au devenit mai dificile, această diferenţă s-a văzut. Însă Vaticanul a folosit, am putea spune spune, o “şiretenie”, activând canale de informaţie, pentru a putea fi la curent. Oricum, informarea era foarte dificilă. Şi era dureros, foarte dureros, mai ales că se ştia că situaţia în anumite zone era deosebit de grea şi era dificil de obţinut ştiri”.
HotNews.ro: Ne puteţi dezvălui un detaliu legat de situaţia din România, cum apare reflectată în documentele de arhivă?
Dott. Johan Ickx:“… România, în mod special, era o ţară foarte închisă. E interesant pentru istorici să descopere ce modalităţi erau folosite pentru ca aparatul diplomatic (al Vaticanului n. red.) să se poată adapta, ce soluţii se puteau găsi. Cred că noile documente ar putea oferi detalii inedite în acest sens”.
HotNews.ro: Având în vedere actualitatea şi importanţa multor teme prezente în arhive, de ce a fost restricţionat accesul doar la categoria cercetătorilor? Jurnaliştii, spre exemplu, pot fi deopotrivă interesaţi…
Dott. Johan Ickx: Aşa a fost stabilit regulamentul, aşa îl aplicăm. Pentru schimbarea lui, ar trebui să se obţină un acord de la responsabilul Arhivei sau … de la Papa!
Despre Rusia şi informaţiile care sosesc de dincolo de Cortina de Fier
“La un moment dat, Rusia se “închide”, întrerupe relaţiile stabile, dar avem o bogată corespondenţă din ţările – satelit, de exemplu cu episcopi din acele ţări, cum ar fi Polonia, în care se vorbeşte de situaţia politică a ţării respective. Eu invit cercetătorii să vină, documentele există şi pot ajuta la indicarea adevărului, sau… a unui alt adevăr”.
La întrebarea dacă există dovezi ale faptului că Papa Pius al XII-lea ar fi ajutat cetăţeni evrei să se sustragă persecuţiilor, dott. Johan Ickx a precizat: “au fost deja publicate materiale în acest sens, însă acum se vor putea studia alte documente inedite. Este relevant în acest sens faptul că există o serie întreagă de documente care poartă chiar acest nume “Evrei”.
Statistic vorbind, în arhivele citate, sunt mai numeroase semnalele de îngrijorare legate de nazism sau de comunism? “În general, dacă ţinem cont de ceea ce se ştia, credem că teama de comunism era mai mare faţă de cea legată de nazism. Însă cred că această perspectivă s-ar putea schimba”.
0
2
