În urma succesului la alegerile din Irlanda, Sinn Féin va încerca să formeze o coaliţie guvernamentală

de I.B.     HotNews.ro
Marţi, 11 februarie 2020, 6:09 Actualitate | Internaţional


Mary Lou McDonald
Foto: Hotnews
Partidul Sinn Féin va încerca să formeze un guvern în Irlanda după ce, în urma alegerilor generale de sâmbătă, a primit mai multe voturi decât oricare alt partid - un rezultat istoric care a bulversat sistemul politic, potrivit Guardian, citat de Rador.

Duminică, în faţa susţinătorilor care au primit-o cu urale, lidera partidului, Mary Lou McDonald, a declarat că a avut loc o "revoluţie", iar ea va încerca să formeze o coaliţie de guvernământ cu alte partide. "Actualul sistem nu mai este unul bipartit", a spus ea.

Sinn Féin, pe vremuri un partid-paria din cauza legăturilor sale cu Armata Republicană Irlandeză (IRA), şi-a adjudecat aproape un sfert din voturi, probabil afectând destul de grav Fine Gael şi Fianna Fáil, adversarii de centru care au guvernat pe rând ţara timp de un secol. Victoria s-a datorat valului de indignare provocat de creşterea numărului de oameni fără adăpost, de scumpirea chiriilor şi de listele de aşteptare din spitale, dezamăgindu-i totodată pe cei obişnuiţi cu tradiţionala politică bipolară.

Printre uralele asurzitoare de la un centru de numărare a voturilor din Dublin, dna MacDonald a precizat că a discutat cu Verzii şi cu partidele de stânga mai mici în speranţa că va putea forma o coaliţie fără Fine Gael şi Fianna Fáil - un scenariu greu de imaginat. Ea nu a exclus însă nici vreun acord cu Fine Gael şi Fianna Fáil.

Totuşi, s-ar putea ca algoritmul parlamentar să excludă partidul Sinn Féin de la putere. Fianna Fáil şi Fine Gael au avut mai mulţi candidaţi şi s-ar putea ca fiecare dintre ele să ocupe mai multe locuri în Dáil Éireann - camera inferioară a parlamentului irlandez care numără 160 de fotolii - astfel încât nu se ştie care partid va putea forma o coaliţie viabilă, dacă va exista vreun asemenea partid. Blocajul ar putea duce la noi alegeri.

În cursul campaniei, atât Leo Varadkar - taoiseach (premier) şi liderul partidului Fine Gael, cât şi Micheál Martin, liderul partidului Fianna Fáil, au exclus formarea unui guvern cu Sinn Féin, invocând motive de ordin etic şi politic.

Duminică seara, Varadkar le-a făcut jurnaliştilor din Dublin următoarea declaraţie: "Pentru noi, coaliţia cu Sinn Féin nu este o opţiune, dar dorim să discutăm cu alte partide".

Varadkar, primul taoiseach gay al Irlandei, spera ca sănătatea economică şi atitudinea sa în privinţa Brexitului să aducă partidului Fine Gael un al treilea mandat, dar el s-a izbit de un electorat plictisit şi nemulțumit de nivelul de trai şi de starea serviciilor publice. Colegul de partid al lui Varadkar, Richad Bruton, ministrul demisionar al mediului, a declarat că rezultatele slabe, dar deloc dezastruoase ale partidului Fine Gael, i-ar putea oferi şansa de a forma un nou guvern.

Întrebat dacă, acum, partidul Fianna Fáil se gândeşte să împartă puterea cu Fine Gael sau cu Sinn Féin, Martin a părut să lase uşa deschisă, invocând nevoia de stabilitate în toată această fragmentare politică. "Ţara are întâietate, cu toţii avem datoria şi obligaţia de a forma un guvern care să funcţionze după tot ce s-a petrecut".

Mulţi dintre membrii partidului Fianna Fáil, deziluzionaţi de regresul acordului convenit cu guvernul demisionar al lui Varadkar, ar putea prefera mai degrabă un acord cu Sinn Féin decât o nouă alianţă de centru.

Sistemul electoral din Irlanda, care se bazează pe reprezentare proporţională, ar putea face ca un asemenea lucru să se întâmple luni, marţi sau chiar mai târziu, dar înainte ca locurile din Dáil să fie alocate în totalitate.

Duminică, după numărarea a 96% din voturi, Sinn Féin obţinuse 24,1% din voturi, Fianna Fáil - 22,1%, Fine Gael - 22,1%, Verzii - 7,4%, restul voturilor fiind obţinut de partidele de centru mai mici şi de independenţi. Rezultatul a fost uimitor pentru Sinn Féin, un partid care, pe vremea tulburărilor din ţară, a fost aripa politică a IRA şi care a rămas un partid marginalizat în republică multă vreme după Acordul din Vinerea Mare, din 1998.

Rezultatul l-a depăşit pe cel din 2016, când partidul şi-a adjudcat 13,8% din voturi, mizând pe alegătorii dezamăgiţi, în special tineri, care s-au simţit marginalizaţi în pofida dezvoltării economice, ei fiind nemulţumiţi totodată de chiriile tot mai mari, de înmulţirea persoanelor fără adăpost, de costul ridicat al asigurărilor şi de lungile liste de aşteptare din spitale.

Potrivit rezultatelor preliminare, Sinn Féin ar putea ocupa aproximativ 36 de fotolii, mai multe decât cele 22 de locuri obţinute de el în parlamentul trecut, depăşindu-şi astfel chiar propriile aşteptări.

Mulţi candidaţi au fost votaţi mai ales în zonele urbane, iar alţii au repurtat victorii neaşteptate în Galway, Tipperary, Roscommon, Mayo şi Wexford.

Gerry Adams, care a demisionat de la preşedinţia partidului în 2018 şi care nu a mai candidat pentru un loc de parlamentar, şi-a exprimat încrederea în conducerea dnei McDonald, mărturisind că nu s-a aşteptat la aceste rezultate. El a spus că Sinn Féin îşi va folosi mandatul pentru a lupta în vederea unei Irlande unite - un obiectiv definitoriu al acestui partid.

Duminică, el a transmis pe Twitter următorul mesaj: "Sunt dezamăgit de faptul că (vicepremierul) Simon Coveney afirmă că partidul Fine Gael nu va discuta cu Sinn Féin. Evident, Fianna Fail a fost prins pe picior greşit. Dar credeam că el e mai bun. Politici incompatibile, destul de just. Dar nu a învăţat nimic de la DUP (Partidul Democrat Unionist, partid britanic din Irlanda de Nord, n. red.)? Alegătorii Sinn Féin înseamnă alegători de rang secund?"

Problema unei Irlande unite nu a prea fost vehiculată în campania electorală, dar sondajele demonstrează că alegătorii ar susţine un vot pe tema frontierei peste vreo cinci ani. Scepticii afirmă însă că asta ar putea destabiliza ambele părţi ale insulei. Liderii unionişti din Irlanda de Nord nu au reacţionat imediat în urma rezultatelor alegerilor de la sud de frontieră.

Oamenii din întreg spectrul politic au considerat că alegerile au avut un efect seismic, chiar dacă urmările rămân încă neclare. Fostul lider al Partidului Laburist (irlandez, n. red.), Pat Rabbitte, a subliniat că seismul a schimbat vechiul sistem al guvernării Fianna Fáil şi Fine Gael, două partide care obişnuiau să guverneze alternativ împreună cu laburiștii şi cu alte partide mai mici.

În Irish Times, comentatorul Fintan O'Toole nota că alegătorii tineri au încălcat tabu-ul, sprijinind un partid asociat cu terorismul. "S-au îndreptat tocmai acolo unde fuseseră avertizaţi să nu se ducă şi, făcând asta, ei au redesenat harta politică irlandeză, acum ea incluzând o regiune peste care anterior stătea scris "teritoriu periculos". (The Guardian)








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















647 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Mi se pare amuzant ... (Marţi, 11 februarie 2020, 22:27)

    MihaiDumitrescu1 [anonim]

    ... faptul ca Irlanda si Scotia cred ca, daca e muiere premier, totul s-a rezolvat. Ba chiar Anglia a incercat, cu dna May. Este bine de inteles ca, chiar daca e femeie, nu jura nimeni ca este Iron Lady. Aceea a fost una si irepetabila ...


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by