Planul Trump a fost divulgat prematur, fără ca principalul lui autor, Jared Kushner, ginerele preşedintelui american, să fi putut prevedea toate reacţiile pe care acest text de 180 de pagini le va produce?
Reamintim: în cursul anului trecut, atât Casa Albă, cât şi prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, afirmau că nu va fi publicat decât după alegerile din Israel. Situaţia s-a schimbat şi afacerea palestiniană, care dispăruse aproape complet din discursul politic israelian şi din campaniile electorale a revenit în prim-planul scenei. Paradoxal: planul lui Trump, care era destinat să-l susţină pe Netanyahu, aflat în situaţie dificilă în sondaje, cu o lună înaintea unor alegeri cruciale pentru el, s-ar putea transforma în povară pentru partidul lui, Likud, potrivit Le Point, citat de Rador.
Vizibil, la Washington se conta pe sprijinul mai multor ţări arabe. S-a întâmplat altfel la reuniunea Ligii Arabe de la Cairo, sâmbătă, 1 februarie.
Mahmud Abbas, preşedintele palestinian, a vrut să alinieze statele care păreau atrase de planul Trump folosind un argument de neevitat: textul american stipulează că persoane de toate credinţele - deci evrei sau creştini - ar trebui să poată să se roage pe esplanada al-Aqsa. În credinţa evreilor acolo se înălţa tempul lui Solomon şi al lui Irod. Raţionament inadmisibil pentru musulmani, care consideră esplanada al-Aqs al treilea loc sfânt al islamului. Toate negocierile israeliano-palestiniene au eşuat pe această chestiune.
Ce vor spune urnele?
Experţii israelieni au amintit că liderii arabi vor avea de furcă cu propria opinie publică în caz că ar fi de acord cu planul. În orele care au urmat publicării acestuia, Abdallah, regele Iordaniei, a sunat la Casa Albă pentru a avertiza faţă de orice atingere adusă statu-quo-ului în acest loc sfânt, ca şi împotriva recunoaşterii de către Statele Unite a suveranităţii israeliene asupra Ierusalimului de Est. În acest stadiu deci, iniţiativa americană este respinsă de palestineni, de toată Liga Arabă şi de asemenea, pe 3 februarie, de toţi membrii Organizaţiei cooperării islamice reunite de urgenţă la Djeddah, în Arabia Saudită, ţară la al cărei sprijin spera Casa Albă. Doar ţările din Golf, aliaţi tradiţionali ai americanilor, sunt mai temperate.
În Israel, cetăţenii arabi s-au revoltat. Motivul: zece localităţi arabe din regiunea numită a "micului triunghi", în Galileea, israeliene din 1949, ar trebui să fie transferate viitorului stat palestinian. 350.000 de persoane, care, în imensa lor majoritate, nu au nicio intenţie să-şi schimbe naţionalitatea, ar fi afectate. Potrivit deputatului Ahmed Tibi, această idee de transfer de populaţie ar fi fost introdusă în planul lui Trump pentru a-l încuraja pe Avigdor Lieberman, şeful partidului rusofonYisrael Beiteinu, să se alăture blocului Likud - de partide religioase naţionaliste şi ultraortodoxe condus de Benjamin Netanyahu. De mai bine de un deceniu, Lieberman îi numeşte pe arabii israelieni "coloana a cincea".
Cum vor reacţiona la urne alegătorii arabi pe 2 martie? În oraşul Kafr Qassem (25.000 de locuitori), un director de şcoală este convins că acest lucru va creşte ca niciodată procentul de participare a societăţii arabe din Israel. Alţii cred dimpotrivă, că există un risc de boicotare a votului.
Coloniştii din Cisiordania împotrivă
În sânul coaliţiei lui Benjamin Netanyahu, efectul de bumerang se face simţit. Cele două formaţiuni politice care îi reprezintă pe coloniştii din Cisiordania sunt împotrivă.
Nu se pune problema să accepte măcar ideea unui stat palestinian şi să-i lase 70% din acest teritoriu, cel puţin potrivit definiţiei lui Jared Kushner. Ei sunt deci foarte dezamăgiţi de oprirea de către Casa Albă a deciziei lui Netanyahu de a trece imediat la impunerea legii israeliene în valea Iordanului şi coloniile din Cisiordania. Chiar amabasadorul Statelor Unite la Ierusalim, David Friedman, a declarat că trebuie timp, trebuie formată o comisie, trasate graniţele cu precizie. Consiliul implantărilor din Iudeea-Samaria (Cisiordania) a lansat o campanie pentru a face presiune asupra prim-ministrului pentru ca el să realizeze acest lucru repede, cel puţin anexarea Văii Iordanului. La ora la care sunt scrise aceste rânduri, Benjamin Netanyahu este, totuşi, în negocieri cu americanii ca să obţină aprobarea Washingtonului înainte de 2 martie, din cauza campaniei electorale.
