Benjamin Netanyahu a făcut apel la impunerea de sancţiuni împotriva Curţii penale internaţionale (CPI) şi a oamenilor care lucrează pentru aceasta, la o lună după ce procurorul-şef al acesteia a anunţat că intenţionează să cerceteze presupusele crime de război israeliene, anunță The Guardian, citat de Rador.
„Eu cred că toată lumea ar trebui să ia poziţie împotriva acestui lucru", a spus premierul israelian într-un interviu acordat Trinity Broadcasting Network, cea mai mare reţea tv creştină din lume.
„Guvernul SUA sub preşedintele Trump s-a pronunţat în termeni puternici împotriva CPI pentru această farsă şi eu îi îndemn pe toţi telespectatorii să facă la fel. Să ceară acţiuni concrete, sancţiuni împotriva instanţei internaţionale - a oficialităţilor, a procurorilor săi, a tuturor”.
Apelul lui Netanyahu survine la câteva luni după ce Washingtonul a folosit o tactică similară pentru a bloca o altă potenţială anchetă a CPI, privind conduita trupelor sale în Afganistan. În martie a anunţat că va refuza intrarea (în SUA) a oficialităţilor CPI şi ulterior a revocat viza procurorului-şef al CPI, Fatou Bensouda.
Ulterior, judecătorii CPI au refuzat deschiderea investigaţiei, invocând lipsa de cooperare a părţilor implicate, inclusiv autorităţile afgane şi talibanii, dar şi SUA. Nu este clar dacă Netanyahu intenţionează să blocheze şi el pătrunderea în ţară a oficialităţilor CPI, ceea ce ar putea împiedica munca lor deoarece Israelul controlează accesul în Cisiordania şi Ierusalim.
Cazul care implică Israelul este urmarea unor ani de investigaţii preliminare. Bensouda a spus în decembrie că ea va încerca iniţierea unei anchete formale asupra presupuselor crime de război persistente din teritoriile ocupate Cisiordania, Ierusalimul de Est şi Fâşia Gaza.
Acesta vizează presupusele crime comise de grupuri armate israeliene şi palestiniene deopotrivă, inclusiv Hamas care este acuzat de „direcţionarea intenţionată a atacurilor împotriva civililor”, conform biroului lui Bensouda. Ea intenţionează să cerceteze incidentele din timpul războiului din Gaza din 2014 dintre Israel şi Hamas.
Dosarul va fi de asemenea extins pentru a include presupusele cazuri în care soldaţi israelieni au ucis peste 200 de palestinieni, inclusiv mai mult de 40 de copii, în timpul demonstraţiilor de la frontiera din Gaza, în ultimii doi ani.
Pe de altă parte, Bensouda a argumentat că există o „bază rezonabilă” pentru a crede că autorităţile israeliene au comis crime de război prin mutarea civililor israelieni în aşezări din Cisiordania. Conform convenţiei de la Geneva, semnată după al Doilea Război Mondial, transferarea de civili în teritorii ocupate este interzisă.
În interviul acordat, Netanyahu, care intenţionează să declare zone întinse din teritoriile palestiniene ca fiind pământ israelian, a spus că CPI atentează la „dreptul Israelului, dreptul poporului evreu de a trăi în patria lor ancestrală, pământul lui Israel”.
Deşi Israelul respinge jurisdicţia CPI şi nu este semnatar al tratatului internaţional de constituire a sa, mandatul CPI este de a urmări penal oameni, nu ţări, inclusiv din acele state care nu sunt semnatare.
Guvernul israelian a argumentat de asemenea că întrucât Palestina nu este un stat, nu ar trebui să i se permită să sesizeze această instanţă. Palestina şi-a folosit statutul de stat observator pe lângă ONU, obţinut în 2012, pentru a adera la CPI.
Înainte de deschiderea anchetei formale, Bensouda a solicitat ca magistraţii CPI să „confirme” jurisdicţia curţii asupra teritoriilor palestiniene ocupate.
8
11
