Cei doi şefi ai beligeranţilor libieni sunt aşteptaţi la Moscova luni, pentru a semna un acord formal de încetare a focului, intrat în vigoare în ajun, în plin efort diplomatic pentru a evita degenerarea acestui conflict, potrivit Le Vif, citat de Rador.
Şeful guvernului recunoscut de ONU (GNA), Fayez al-Sarraj, şi omul forte din Est, mareşalul Khalifa Haftar, ale căror trupe se înfruntă de peste nouă luni în lupte grele lângă Tripoli, se întâlnesc în capitala rusă, ilustrând influenţa crescândă a Moscovei în acest dosar spinos.
Alături de omologii lor ruşi, vor fi prezenţi miniştrii turci ai afacerilor externe şi apărării, Mevlut Cavusoglu şi Hulusi Akar. Ankara îl susţine pe Sarraj şi a trimis chiar militari, în vreme ce Moscova, deşi neagă, este bănuită că îl sprijină pe Haftar cu arme, bani şi mercenari.
“Astăzi, la Moscova, sub egida miniştrilor ruşi şi turci (…) sunt programate contacte inter-libiene. Se prevede că vor participa Sarraj, Haftar şi reprezentanţii altor părţi libiene", a arătat diplomaţia rusă pentru agenţiile de presă.
Conferinţă de pace
Moscova nu a arătat totuşi dacă va avea loc o întâlnire fizică între cei doi rivali. Khalifa Haftar va fi însoţit de aliatul său Aguila Salah, preşedintele Parlamentului libian din Est. Rivalul lui din GNA este aşteptat alături de Khaled al-Mechri, preşedinte al Consiliului de Stat.
Vorbind într-o scurtă intervenţie televizată, Fayez al-Sarraj a făcut apel la libieni să “întoarcă pagina trecutului”, să “respingă discordia şi să strângă rândurile pentru a se îndrepta spre stabilitate şi pace”.
Semn al ponderii lor crescânde în haosul libian şi în ciuda rivalităţii lor pe teren, preşedinţii rus, Vladimir Putin, şi turc, Recep Tayyip Erdogan, au anunţat pe 8 ianuarie un armistiţiu care a intrat în vigoare duminică.
Acest armistiţiu trebuie să servească drept preludiu la o conferinţă despre Libia, la Berlin, sub egida ONU, în luna ianuarie 2020. Cancelarul german, Angela Merkel, a venit de altfel sâmbătă la Moscova pentru negocieri pe acest subiect cu preşedintele rus, care a avut conversaţii telefonice şi cu liderii arabi şi europeni.
Această conferinţă trebuie să permită începerea unui dialog politic care să poată rezolva acest război civil.
Pe teren, duminică, s-au auzit focuri de arme uşoare cu intermitenţă, în sudul capitalei, dar frontul a rămas în general calm.
Între sosirea pe teritoriul libian a Turciei, prezenţa suspectată a mercenarilor ruşi şi existenţa unei multitudini de grupări înarmate - în special miliţii jihadiste, traficanţi de arme şi călăuze de migranţi - comunitatea internaţională se teme să vadă conflictul libian internaţionalizându-se şi degenerând.
Temeri europene
Ca şi în Siria, unde înţelegerea lor le-a permis să devină jandarmii conflictului în ciuda faptului că susţin tabere opuse, Moscova şi Ankara s-au impus, în faţa neputinţei occidentalilor, ca mediatori de neocolit în Libia, ţară aruncată în haos din 2011. Armistiţiul a fost de altfel salutat de Uniunea Europeană, Statele Unite, ONU şi Liga Arabă.
Europa se teme în special ca Libia să nu devină o “a doua Sirie”. Ea vrea de asemenea să reducă presiunea migratorie la frontierele sale, după ce a primit în ultimii ani sute de mii de migranţi veniţi din Libia şi din Siria, un aflux care a pus la încercare solidaritatea din cadrul UE şi a contribuit la o creştere a populismului.
În opinia Moscovei, europenii şi americanii sunt în mare măsură răspunzători de conflictul din această ţară bogată în petrol, căci ei i-au susţinut militar cu bombardamente ale NATO pe rebelii care l-au răsturnat şi ucis pe colonelul Muammar Gaddafi în 2011.
De la începutul ofensivei susţinătorilor lui Haftar asupra Tripoli, peste 280 de civili au fost ucişi, ca şi circa 2.000 de combatanţi, potrivit ONU. Aproape 150.000 de libieni s-au refugiat.
Ilustrând încă o dată influenţa lor în Siria, ruşii şi turcii s-au înţeles, în paralel, asupra armistiţiului, duminică, şi la Idlib, ultimul bastion al jihadiştilor şi rebelilor în Siria.
