În acelaşi fel în care acţionează alte zone ale guvernului aflate sub o puternică influență ideologică extremistă, Itamaraty-ul (denumire sub care mai este cunoscut Ministerul Relaţiilor Externe al Braziliei, ca urmare a numelui purtat de clădirea în care îşi are sediul; n. trad.) ministrului relaţiilor externe Ernesto Araújo a reacționat inegal la atacul american în care a fost ucis în apropierea aeroportului de la Bagdad generalul iranian Qasem Soleimani, al doilea om puternic al teocrației persane, după ayatolahul Ali Khamenei. Fără nici una dintre precauţiile pe care diplomația braziliană obişnuia să le manifeste atunci când se poziționa asupra conflictelor din Orientul Mijlociu, Araújo a susținut operațiunea autorizată de președintele Trump.
Criticat de foști ambasadori, Itamaraty, aliniindu-se cu Trump, a determinat Brazilia să considere Garda Revoluționară persană, condusă de Soleimani, drept teroristă. Până la venirea lui Bolsonaro la [Palat.ul] Planalto (sediul preşedinţiei braziliene; n. trad.), țara aprecia ca atare numai al-Qaeda și Statul Islamic, așa cum consideră Națiunile Unite. Aceasta este încă o demonstrație conform căreia noua diplomație braziliană imită Casa Albă, negând legitimitatea unor forumuri multilaterale precum ONU. El a procedat la fel promițând să-l urmeze pe Trump și să transfere ambasada braziliană din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, ceea ce înseamnă că nu cunoaște drepturile palestinienilor.
Nu este vorba despre activitățile anti-americane ale lui Qasem Soleimani, ci de faptul că Statele Unite acționează din nou pe marginea ONU - așa cum a fost la invadarea Irakului - și acum fac același lucru prin atacarea unei autorități a altui stat. Este simptomatic faptul că Franța și Germania au adoptat un discurs împăciuitor. Ca brazilianul pe vremuri. Chiar și Marea Britanie a lui Boris Johnson, aliata lui Trump, a mers în aceeași direcție, care obişnuia să fie urmată de Itamaraty. De această parte au rămas China și Rusia, semnatare ale acordului nuclear cu Iranul în administrația Barack Obama, precum și Germania, Franța și Marea Britanie. Duminică, Iranul a anunțat abandonarea acordului, iar Parlamentul irakian, cu siguranță sub influența Teheranului, a aprobat plecarea trupelor americane din țară. De partea lui Trump a rămas Israelul lui Netanyahu.
Înainte de toate, Brazilia trebuie să-și păstreze interesele, care nu pot fi ale acestui guvern sau al altuia. Cel al lui Bolsonaro susține o acțiune care face ca Orientul Mijlociu să fie mai periculos și, în consecință, lumea, datorită importanței regiunii în aprovizionarea mondială cu petrol. Brazilia nu este ajutată de șocurile care zdruncină piețele.
Trump îşi asumă un discurs din ce în ce mai agresiv - duminică seară a amenințat că va bombarda patrimoniul culturală a Iranului. Care este al omenirii. Nu se poate exclude faptul că el se joacă și cu cartea destituirii și, mai ales, cu alegerile din acest an. Este aproape sigur că, odată aprobată în Camera Reprezentanţilor, destituirea nu va trece în Senat, aflat sub controlul republicanilor. Un președinte belicos trebuie să-și îmbunătățească armura pe ambele fronturi. Nu este un joc în care Brazilia să intre. Este nevoie să-şi facă griji, de exemplu, în legătură cu miliardele de dolari pe care le obține din exporturile agroalimentare către țările islamice. Numai cu Iranul are un sold de 2 miliarde de dolari. (Editorial)
