Elveția a închis prima centrală nucleară, reactorul Mühleberg, activ de 47 de ani şi situat la câțiva kilometri de orașul Berna, informează Il Giornale, citat de Rador.
La 20 decembrie, activitatea reactorului a fost redusă treptat până când, în jurul orei 12:30 a fost oprită definitiv. Dacă acest proces a durat doar trei secunde, situaţia este complet diferită în ceea ce priveşte demontarea întregii centrale.
Conform rapoartelor presei elvețiene, operațiunile vor începe în primele zile ale anului 2020 și se vor încheia în 2034, dată la care, în cazul în care totul va decurge conform planului, în locul centralei nucleare se va întinde o pajişte verde de dimensiunile a unsprezece terenuri de fotbal.
Locuitorii din Mühleberg, un oraș cu aproximativ 3 mii de locuitori, sunt mulțumiți deoarece, aşa cum repetă aproape la unison, cu un reactor mamut la doar doi paşi de casă, nu te simţi niciodată în siguranță. Centrala în cauză era cea mai veche din Elveția și prima din cele cinci care a fost activată.
Aşa cum a explicat cotidianul Repubblica, centrala nucleară din Cantonul Berna a fost proiectată în anii '60, iar pentru a o realiza, Elveția a plătit 302 milioane de franci. Avea o capacitate de 373 megawați și contribuia la acoperirea a 5% din cererea națională de energie electrică, însă avea și o latură întunecată, strâns legată de miile de franci pe care administrația a trebuit să le plătească de-a lungul anilor pentru mentenanţa centralei şi cea a mediului înconjurător.
Deputatul Verzilor la Consiliul Național, Greta Gysin, a salutat decizia istorică a țării.
„Pentru Elveția, acesta este un pas istoric. Vom urmări cu atenție maximă toate etapele necesare privind dezactivarea și eliminarea materialelor radioactive”.
Decizia nu are nicio legătură cu „gretismul” (n.r. referință la Greta Thunberg) care s-a răspândit în ultima perioadă în întreaga Europă. Și nici cu temerile cantonului cu privire la utilizarea energiei nucleare. Sau, cel puțin, acești doi factori nu reprezintă principalele cauze ale opririi centralei.
În primul rând, trebuie luat în considerare referendumul organizat în 2017, prin care elvețienii și-au exprimat dorința de a renunţa treptat până în anul 2034 la energia nucleară. Apoi, există motive de ordin economic. Investițiile necesare pentru securizarea reactorului au fost considerate mult prea scumpe de către Bkw, proprietarul centralei. Astfel, maşinile au fost oprite, iar cele aproximativ 3.000 de tone de deșeuri radioactive vor trebui aruncate respectând o serie de proceduri riguroase.
În aşteptarea găsirii locului în care va fi construit depozitul geologic care le va găzdui, în 2024, aceste deșeuri vor fi transportate temporar la depozitul de la Würenlingen, unde, între timp vor fi de-potenţate. Întreaga operațiune de dezmembrare costă 2,3 miliarde de franci, din care 611 milioane doar pentru dezafectarea reactorului. Banii provin dintr-un fond public controlat de stat și alimentat de Bkw.
