Dacă Constituția bulgară îl face pe procurorul general intangibil, aceasta trebuie modificată, a anunțat Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, într-o rezoluție provizorie, dată publicităţii luni de serviciul său de presă.

Organul executiv al celei mai mari organizații europene, din care fac parte 47 de țări, s-a pronunţat la data de 5 decembrie, cu o zi înaintea Comisiei de la Veneția, care este un organism juridic consultativ pentru Consiliul Europei. Ambele instituții sunt de acord că nu este normal ca procurorul general al Bulgariei să nu fie supus vreunui control, deoarece are dreptul de a suspenda orice investigație împotriva sa. Problema este art. 126, alin. 2 din Constituție, potrivit căruia „procurorul general supraveghează legalitatea și direcția metodologică a activității tuturor procurorilor". Atâta timp cât acesta este în vigoare, toate încercările de control asupra procurorului general sunt paliative, potrivit agentiei bulgare SEGA, citată de Rador.

Comitetul de Miniştri controlează ducerea la îndeplinire a deciziilor finale ale Curţii Europene pentru Drepturile Omului. La cea de-a 1.362-a şedinţă a sa, Comitetul a examinat încă o dată ducerea la îndeplinire a procesului "Kolevi împotriva Bulgariei" din data de 5 noiembrie 2009, care a constatat că procurorul general este incompatibil cu dreptul european. Adoptarea unei rezoluții provizorii înseamnă că procedura este nefinalizată și că Bulgaria rămâne sub control și presiune europeană. Tendinţa statului de a tergiversa introducerea normelor de investigare și urmărire penală a procurorului general a fost stabilită în rezoluție drept o „problemă de sistem” - calificarea cea mai grea pentru nerespectarea legislației europene.

Evident că premierul Boiko Borisov a avut în prealabil la dispoziţie aceste critici, cu atât mai mult cu cât Bulgaria are un participant la şedinţele Comitetului de Miniştri. Din această cauză, ideea unui procuror independent care să-l ancheteze pe procurorul general a venit de la premier. Borisov a convocat şi o şedinţă extraordinară de guvern, sâmbăta trecută, în timpul căreia a fost examinat proiectul de modificări din Codul de Procedură Penală, din care deja lipsesc ceilalţi doi mari din cadrul puterii judiciare - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi cel al Curţii Administrative Supreme. Proiectul cuprinde o procedură de eventuală investigare numai a procurorului general de către un așa-numit procuror independent. Dar şi această idee a guvernului a acumulat deja o mulțime de opinii negative din partea experţilor, inclusiv acuzații de neconstituționalitate. În acest moment, însă, guvernanţii nu permit nicio modificare a Constituției.

Comitetul de Miniştri "face apel la autorităţi să elaboreze neîntârziat noi propuneri legislative care să garanteze independenţa şi eficienţa anchetelor faţă de procurorul general sau, în cazul în care nu se constată piedici constituţionale de nedepăşit, să ofere modificările necesare în Constituţie". Viitoarea rezistență a apărătorilor procurorului general este inutilă, deoarece nici Constituția nu le poate servi drept acoperire. Art. 5 acordă prioritate tratatelor internaționale ale statului, iar Comitetul Miniștrilor și Curtea de la Strasbourg obțin atribuţii din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care are o pondere mai mare decât legislaţia internă.

Din poziţia Comitetului Miniștrilor reiese clar că guvernanţii sunt obligaţi să finalizeze ancheta cu privire la cazul "Kolevi", pentru a dezvălui rolul fostului procuror-general, menţionat cu iniţialele "domnul F" în cazul asasinării procurorului general adjunct Nikolai Kolev, împuşcat la data de 28 decembrie 2002. Subliniind "obligația fiecărui stat în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta hotărârile definitve ale Curții Europene în fiecare caz, care o afectează complet, eficient și oportun”, Comitetul Miniștrilor a programat o nouă examinare a comportamentului Bulgariei în cazul "Kolevi" la reuniunea sa din iunie 2020.

Inutilul Danail Kirilov

Organul executiv al Consiliului Europei a comentat proiectul de lege din 14 iunie 2019 al ministrului de justiție, cu care până sâmbăta trecută el şi-a imaginat că imită cu succes introducerea controlului pentru procurorul general. Organul executiv "subliniază cu regret (...) că propunerile de măsuri comune prezentate de autorități nu sunt suficient de specifice în această etapă". Manevrele ministrului justiției Danail Kirilov de a îi aduce sub denumirea comună pe "cei trei mari" - procurorul-general și pe președinții Curții Supreme de Casație și Curţii Administrative Supreme - au provocat o „profunda îngrijorare”.

Potrivit Strasbourgului, "proiectul de lege din 14 iunie 2019 privind investigarea procurorului general și a președinților Curții Supreme de Casație și a Curții Administrative Supreme nu numai că nu a reușit să depășească deficiențele existente legate de independența și eficacitatea anchetei privitoare la procurorul general, dar ar putea îngreuna inițierea unei astfel de investigații". A fost remarcat şi un alt minus: "Proiectul de lege din 14 iunie 2019 conține prevederi pentru demiterea automată a celor doi judecători de cel mai înalt rang, ceea ce ar putea pune în pericol independența acestora”.

Din textul poziţiei Comitetului Miniştrilor se vede clar că eforturile guvernanţilor din Bulgaria de a-și apăra procurorul - general convenabil și de a profita de presiunea europeană pentru a lovi în președintele nesupus al Înaltei Curţi de Casație, Lozan Panov, au fost observate și expuse la Strasbourg.