António Guterrez, secretarul general al ONU, a evidenţiat contrastul dintre "leadershipul" şi "mobilizarea" demonstrate de tinerii lumii în privinţa urgenţei climatice şi lipsa de acţiune a guvernelor care nu reuşesc să ţină pasul cu urgenţa problemei în pofida semnelor tot mai numeroase care atestă faptul că ajungem într-un punct de criză climatică, potrivit The Guardian, citat de Rador.
Înainte de începutul unei conferinţe cruciale pe tema crizei climatice, luni, el a spus că lumea are mijloacele tehnice şi economice de a opri haosul climatic dar ceea ce lipseşte este voinţa politică.
"Tehnologiile care sunt necesare pentru a face posibil acest lucru sunt deja disponibile. Semnalele de speranţă se înmulţesc. Opinia publică se deşteaptă pretutindeni. Tinerii demonstrează un spirit de iniţiativă şi mobilizare remarcabil. (Dar avem nevoie de) voinţă politică pentru a pune un preţ pe carbon, de voinţă politică pentru a opri subvenţiile acordate combustibililor fosili (şi a începe) să taxăm poluarea, în locul oamenilor".
Gutterez a făcut apel la sporirea investiţiilor din ţările bogate şi a sprijinului pentru ca ţările sărace să facă acele schimbări necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi să facă faţă efectelor încălzirii globale. Pe fondul creşterii temperaturilor atmosferice, incendiilor de vegetaţie, valurilor caniculare, episoadelor de secetă şi inundaţii, semnalele de pericol sunt clare şi trebuie să se intervină fără întârziere, a spus el.
"În cele 12 luni cruciale care urmează, este esenţial ca noi să ne luăm angajamente naţionale mai ambiţioase - în special principalii emitenţi - pentru a începe imediat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un ritm consistent cu atingerea neutralităţii în domeniul emisiilor de carbon până în 2050."
În acest apel, i s-au alăturat liderii şi reprezentanţii unora din cele mai sărace ţări din lume care suferă cel mai mult de pe urma schimbării climatice.
(Într-un tabel care ilustrează articolul din The Guardian, se poate constata calificativul angajamentelor luate de diverse ţări pentru menţinerea încălzirii globale sub 1,5 grade Celsius. România apare cu un calificativ "suficient" de angajamente, ceea ce înseamnă asumarea unei scăderi a emisiilor de cel puţin 40% sub nivelul GHG din 1990, la fel ca UE în ansamblu - n.r.)
Ţările cele mai expuse consecinţelor nefaste ale haosului climatic au adresat un apel emoţionant la lumea industrializată, înainte de negocierile cruciale pe marginea Acordului de la Paris, care încep luni la Madrid.
"Noi considerăm (aceste convorbiri) ca fiind ultima şansă de a adopta măsuri hotărâtoare", a spus Janine Felson, vicepreşedinta Alianţei micilor state insulare (AOSIS) pentru The Guardian. "Orice (soluţie) care nu s-ar ridica la nivelul unui angajament de o amploare cu mult mai mare de reducere a emisiilor, de stabilire a unui nou obiectiv de finanţare climatică şi a unui sprijin tangibil pentru reducerea riscului de dezastru, vor semnala disponibilitatea de a accepta o catastrofă."
Atolii din Pacific şi alte insule cu altitudine joasă sunt vizate de probabilitatea de a fi inundate dacă temperaturile cresc cu mai mult de 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, în vreme ce actualele angajamente de la Paris lasă lumea să se îndrepte spre un salt "dezastruos" de 3 grade Celsius.
"Suntem împotmoliţi într-o urgenţă planetară de proporţii existenţiale", au spus liderii celor 44 de state din AOSIS într-o declaraţie comună. "Impactul este real şi curent pentru oamenii care trăiesc pe insule mici. Nu este neapărat necesar ca acesta să fie destinul sau moştenirea noastră."
În vreme de insulele mici se confruntă cu cele mai mari riscuri, ţările bogate suferă şi ele, a spus Clarence Samuel, principalul negociator pentru Insulele Marshall. "Nimeni din noi nu este imun", a spus el. "Toată luna am urmărit îngroziţi cum verii noştri din Pacific, din Australia, şi-au privit ţara arzând literalmente, în incendii alimentate de criza climatică pe care chiar noi am făurit-o."
Pentru îndeplinirea obiectivelor de la Paris, sunt necesare ţinte pentru emisii mult mai drastice, în vreme ce negocierile de anul acesta - care au loc sub numele COP25, între 2 decembrie şi 13 decembrie - se vor concentra asupra problemelor tehnice precum un mecanism de comercializare a carbonului în cadrul Acordului de la Paris.
Rezolvarea acestor probleme tehnice va permite ONU să finalizeze "manualul" de la Paris care stabileşte modalităţi de măsurare şi realizare a reducerii emisiilor, dar experţii sunt preocupaţi că lasă prea puţin timp problemei de substanţă a ţintelor, care potrivit regulilor în vigoare trebuie reglementate până la sfârşitul anului 2020.
Lord Stern Brentford, unul din principalii economişti climatici, a spus: "Este foarte important ca această (conferinţă) COP să nu facă doar curăţenie, ci totodată să înceapă (procesul) următoarei. Este pozitiv faptul că miniştrii de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale vor veni anul acesta, iar ţări (şi uniuni) precum UE şi China trebuie să dea dovadă de leadership."
Conform Acordului de la Paris din 2015, ţările ar urma să stabilească măsuri de acţiune climatică mai ambiţioase în 2020, la expirarea actualelor ţinte. Guvernele au o perioadă de graţie de cinci ani pentru a-şi calibra obiectivele naţionale.
Unele ţări - inclusiv Regatul Unit - au stabilit obiective pe termen lung de atingere a emisiilor zero de carbon net până în 2050. Totuşi, rămâne în suspans problema ţintelor pentru 2030, care sunt necesare pentru ca ţările să ţină pasul.
Discuţiile despre chestiunea crucială a angajamentelor pentru 2030 vor fi delegate în mare măsură unor întâlniri informale pe marginea COP25, deşi acestea vor determina succesul acordului de la Paris - şi viitorul climei.
De asemenea există tensiuni persistente la negocieri pe tema finanţării ajutorului pentru reducerea emisiilor în economiile în curs de dezvoltare şi a stabilirii unor măsuri de adaptare la consecinţele catastrofei climatice, şi privitor la eventualitatea ca ţările sărace să primească compensaţii de la cele bogate pentru pierderile şi daunele provocate de încălzirea globală.
Patricia Espinosa, secretar executiv la Convenţia cadru ONU pentru schimbarea climatică, a spus: "Mica fereastră de oportunitate a lumii se închide rapid. Trebuie să desfăşurăm urgent toate instrumentele cooperării multilaterale pentru a transforma COP25 într-o trambulină de lansare a unor ambiţii climatice mai mari, ca să punem lumea pe o cale transformatoare spre niveluri scăzute de carbon şi rezilienţă."
Negocierile care au loc la Madrid după ce ţara gazdă iniţială, Chile, s-a retras din cauza propriei sale crize politice, vor fi în acelaşi timp umbrite de decizia preşedintelui SUA, Donald Trump, de a se retrage din acordul de la Paris.
Luna trecută, SUA au depus oficial notificarea legală de un an necesară pentru retragere, conform acordului. Retragerea va intra oficial în vigoare în ziua următoare alegerilor prezidenţiale americane şi chiar înainte de următoarele negocieri ONU din noiembrie 2020, care urmează a fi găzduite de Regatul Unit în Glasgow.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american a spus pentru The Guardian: "Delegaţia SUA la COP25 se va angaja activ în negocieri pentru a proteja interesele SUA şi a da şanse egale în competiţie afacerilor americane." The Guardian (traducere Rador)
