Acuzată de parlamentarii americani că a finanțat în mod indirect politica de oprimare a minorității musulmane, instituția a anunțat că va revizui în scădere programele de finanțare a școlilor profesionale din provincia Xinjiang, informează Les Echos, conform Rador.
Banca Mondială a anunțat că va revizui în scădere finanțarea unui program educativ din provincia chineză Xinjiang, de teamă că o parte din fondurile sale ar putea fi deturnate de autoritățile locale pentru a oprima minoritatea uigură, o populație musulmană turcofonă care trăiește de secole în vestul țării.
Instituția a fost acuzată de mai mulți parlamentari americani și de unii cercetători independenți că nu a controlat utilizarea exactă a sumelor pe care le-a deblocat în cadrul unui program de împrumuturi de 50 de milioane de dolari, inițiat în 2015. Într-o scrisoare adresată Băncii, James McGovern, senator de Massachusetts, și Marco Rubio, senator de Florida, au lăsat să se înțeleagă că banii destinați inițial perfecționării nivelului profesorilor și al cursurilor în provincia chineză au fost, în parte, utilizați pentru achiziționarea de materiale pentru taberele de reeducare politică create în provincie de către Partidul Comunist.
Acuzațiile se bazează pe o anchetă de presă care afirmă că împrumuturile au servit la achiziționarea de sârmă ghimpată, de lansatoare de grenade lacrimogene și de veste antiglonț.
„În aceste tabere, autoritățile chineze îi maltratează și îi torturează pe deținuți, impunându-le un regim de muncă silnică și renunțarea la religia și la cultura lor”, au reproșat cei doi aleși americani. În ultimele luni, mai multe ONG-uri au dezvăluit că peste un milion de uiguri au fost internați în aceste tabere, unde abuzurile psihologic și fizice sunt recurente.
Anchetă
Pusă sub acuzare, Banca Mondială a lansat o anchetă internă la sfârșitul acestei veri și a trimis echipe în cele cinci centre de formare profesională selecționate inițial pentru ajutoare.
Într-un comunicat publicat săptămâna aceasta, instituția anunță că nu a găsit nicio dovadă că fondurile deblocate pentru cele cinci centre ar fi alimentat persecutarea populației uigure. Dar în același comunicat se explică și că ar fi imposibil de controlat utilizarea fondurilor redistribuite. „În privința riscurilor asociate acestor școli partenere, care sunt foarte dispersate și greu de supravegheat, amploarea proiectului va fi redusă”, anunță banca.
În special proiectul care implica școli partenere la Xinjiang a fost închis”, mai anunță instituția, care intenționează să continue aceste împrumuturi către cinci școli, dar pe care le va controla cu echipe detașate la fața locului. Deranjată de această polemică, puterea de la Beijing nu încetează să afirme că nu are nicio tabără de reeducare politică, ci doar a creat o rețea de „centre de formare profesională” destinate luptei împotriva radicalizării islamiste din regiune.
