Declarația președintelui Croației, Kolinda Grabar-Kitarović, conform căreia "s-a născut de partea greșită a Cortinei de Fier" a provocat numeroase reacții în spațiul public. În ce măsură este Croația un stat de succes în comparație cu celelalte state din Europa Centrală și de Est care până în anii 1990 s-au aflat și ele în spatele "Cortinei de Fier" se poate afla din datele publicate recent de Banca Centrală a Croației, în care sunt analizați "cei mai importanți indicatori din domeniul politicii monetare, al salariilor, al cursurilor și activelor bancare ale Croației în comparație cu țările din Europa Centrală și de Est", scriu croații de la RTL.hr, citează Rador.

Kolinda Grabar-Kitarovic, presedintele CroatieiFoto: Agerpres

Croația are cea mai mică creștere a PIB-ului pe ultimii 15 ani

Potrivit acestei analize, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Bulgaria și România - care au fost și ele în "lagărul sovietic" sau în spatele "Cortinei de Fier" - au înregistrat succese economice mai mari decât Croația.

Dintre toate aceste țări, Croația este ultima pe listă în ceea ce privește creșterea PIB-ului real. Media creșterii anuale a PIB între 2003 și 2018 este de 1,6%, în timp ce toate celelalte state au peste 2%, iar trei state au înregistrat chiar 4%, de trei ori mai mult decât Croația. Media ratelor anuale de creștere a PIB-ului în ultimii 15 ani a fost de 2,1% în Ungaria, de 2,2% în Slovenia, iar în Cehia de 2,9%. 3,4% înregistrează Bulgaria, iar Polonia, Slovacia și România au înregistrat 4%.

Alte date publicate în analiza BNC se referă la anul 2018. Potrivit acestor date, Croația a avut anul trecut cea mai mare rată a șomajului dintre toate statele regiunii, singura care a trecut de 8%. Potrivit acestui indicator, cea mai mică rată a șomajului în anul 2018 a fost înregistrată de Cehia (puțin peste 2%), apoi de Ungaria, Polonia (puțin sub 4%) și România (puțin peste 4%). Slovenia și Bulgaria sunt în jur de 5%, iar Slovacia puțin peste 6%.

Și datele privind gradul de îndatorare arată că Zagrebul s-a aflat, în 2018, pe primul loc, cu cea mai mare datorie - 75% din PIB. Ungaria și Slovenia s-au situat pe la 70%. Puțin peste 50% au înregistrat Polonia și Slovacia, România circa 35%, iar Cehia 30%. Cel mai mic grad de îndatorare îl are, de departe, Bulgaria, cu puțin peste 20%.

Există și indicatori la care Croația stă ceva mai bine. De exemplu salariul mediu pe economie - Slovenia cu circa 2.300 euro se află pe primul loc, pe locul al doilea este Cehia cu 1.600 de euro, iar pe locul al treilea Slovacia, cu circa 1.500 de euro. Croația se află la jumătatea clasamentului, cu puțin peste 1.400 de euro, în timp ce Polonia are puțin peste 1.200 de euro. De departe cel mai mic salariu mediu îl are Bulgaria (puțin sub 800 de euro), în timp ce România are în jur de 1.000 de euro, iar Ungaria 1.100 de euro.

Croația este cunoscută ca țara cu inflație mică, în 2018 rata fiind de 1,6%. Procente mai mici a înregistrat doar Polonia (1,2%), în timp ce Slovenia a avut 1,9%. În toate celelalte țări analizate, inflația a fost de peste 2% - Cehia (2%), Slovacia (2,5%), Bulgaria (2,6%), Ungaria (2,9%). Cea mai mare rată a inflației de anul trecut a fost înregistrată de România, cu 4,1%. /.../

Una dintre cele mai populare declarații ale președintei Kolinda Grabar-Kitarović de la începutul mandatului său a fost că Republica Croația poate deveni una dintre cele mai prospere țări ale UE. Dar judecând după analiza publicată de Banca Națională a Croației, țara ei nu se află, în acest moment, nici măcar printre cele mai prospere țări din regiune (Europa Centrală și de Est). Ca să nu mai spunem că, la unii indicatori, figurează chiar printre cele mai puțin prospere, potrivit RTL.hr.