30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, noi bariere se ridică împotriva globalizării, ridicând temeri privind ascensiunea unui nou Război Rece

de N.O.     HotNews.ro
Luni, 4 noiembrie 2019, 15:04 Actualitate | Internaţional


Zidul Berlinului din statia Dorasan din Coreea de Sud
Foto: Hotnews
Germania și Europa celebrează săptămâna aceasta 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului într-o atmosferă apăsătoare, departe de speranțele născute la sfârșitul Cortinei de Fier, în contextul ascensiunii naționalismului. ”Zidul lui Trump” cu Mexicul, ”bariera de securitate” între Israel și Cisiordania, garduri în jurul enclavelor spaniole în Maroc...: Zidul Berlinului trebuia să fie ”ultimul”, dar 30 de ani de la căderea sa, sunt construite constant ziduri ca răspuns la provocările globalizării, relatează AFP.

Germania a plănuit un program politic minim pentru această comemorare, al cărei punct culminant este așteptat sâmbătă, ceea ce înseamnă că speranța și bucuria nu mai sunt la fel de intense ca acum 10 ani, de exemplu, când pentru aniversarea de 20 de ani, lideri din întreaga lume, inclusiv cei ai celor patru forțe aliate din Al Doilea Război Mondial, au distrus un model de zid în fața Proții Brandenburg din Berlin.

Obiectivul era să arate lumii că perioada zidurilor și gardurilor aparține trecutului.

Niciun gest măreț nu este programat pentru sâmbătă, când totul se va desfășura sub semnul gravității, având în vedere că climatul politic din Germania este polarizat după propulsia electorală a extremei drepte anti-migranți. Totul pare să ilustreze o prăpastie politică care persistă la 30 de ani între celor părți ale țării.

De luni, o serie de expoziții și concerte se derulează în Berlin pentru o săptămână pentru a marca evenimentul.

Europa Centrală

Cancelarul Angela Merkel va vorbi sâmbătă dimineață în ”capela reconcilierii””, construită de-a lungul fostului zid al Berlinului. Aceasta îi va avea alături pe liderii Poloniei, Slovaciei și Ungariei, pentru a sublinia ”contribuția statelor Europei Centrale la revoluția din 1989.

”Unitatea germană este un cadou al Europei și al Germaniei, la sfârșitul unui secol când germanii au provocat suferințe inimaginabile pe acest continent”, a spus șeful diplomației germane Heiko Maas. La eveniment va fi și omologul său american, Mike Pompeo.

Cu toate acestea, ”atmosfera” care domina acum 30 de ani, sau chiar acum 5 sau 10 ani, ”nu mai este perceptibilă” astăzi, a explicat responsabilul pentru cultură al legislativului berlinez, Klaus Lederer.

Căderea Zidului și a Cortinei de Fier care au divizat Europa după război au adus, la acea vreme, o speranță pentru unitate și extindere a unui model de democrații liberale. Dar vântul pare să bată în altă parte astăzi.

Un nou război rece?

Granițele s-au întors. Uniunea Europeană acuză țări care s-au eliberat acum 30 de ani de comunism, cum sunt Ungaria și Polonia, că pun în pericol statul de drept, iar peste tot este perceptibilă tenta naționalistă în opinii.

Pe plan geopolitic, ”războiul rece se întoarce”, dar de data aceasta este ”o diferență”, a avertizat anul trecut secretarul general al ONU Antonio Guterres, pentru că ”mecanismele și garanțiile care permiteau cândva administrarea riscurilor de escaladă nu mai par să existe”, a spus el.

Statele Unite s-au retras din Tratatul INF semnat în timpul Războiului Rece, pavând calea pentru o nouă cursă a înarmării împotriva Rusiei, care își plasează pioni oriunde Washington și-i retrage, precum în Orientul Mijlociu, dar în special China.

Pentru vizita lui Mike Pompeo, Departamentul american de Stat a indicat că acesta va discuta ”nevoia crescută de implicare în fața pericolelor dinspre Rusia și China”.

Ultimul președinte sovietic Mihai Gorbaciov, încă popular în Germania pentru că a pregătit terenul căderii Zidului, nu este foarte optimist 30 de ani mai târziu.

Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov avertizează asupra tensiunilor dintre Rusia și Occident, comentând că această situație reprezintă un ”pericol imens” pentru întreaga lume, din cauza armelor nucleare.

S-au înmulțit zidurile

”9 noiembrie 1989 marchează ceea ce mulți sperau să fie o nouă eră de cooperare și deschidere a frontierelor”, își aduce aminte Institutul Transnațional, un centru internațional de gândire progresistă cu baza în Amsterdam.

”30 de ani mai târziu, pare să se fi întâmplat exact opusul: lumea răspunde problemelor de securitate internațională prin ziduri, militarizare și izolare”, a estimat TNI în materialul său Building Walls (Construind ziduri).

”Valul de optimism a fost de scurtă durată”, a confirmat pentru AFP Alexandra Novosseloff, cercetătoare la Institutul Internațional pentru Pace de la New York.

”Zidurile sunt încă acolo și s-au multiplicat, sunt mai multe astăzi decât acum 30 de ani. Am numărat 20, dublu față decât erau în 1989”, a adăugat Novosseloff.

Elisabeth Vallet, politolog la Univeritatea Quebec din Monreal, a numărat ”70 până la 75 construite sau anunțate”, comparativ cu 15 în 1989.

”Zidurile existente se întind pe aproximativ 40.000 de kilometri”, circumferința Pământului, spune autoarea cărții ”Borders, Fences and Walls - State of Insecurity”.

În timp ce globalizarea a produs speranța dispariției frontierelor, aceasta a alimentat ”suveranismul și naționalismul” care ”iubesc barierele”, a explicat Brunos Tertrais, co-autor, cu Delphine Papin, al ”Atlasului frontierelor. Ziduri, conflicte, migrații” (Les Arènes, 2016)

După 11 septembrie 2001 barierele s-au multiplicat, analizează M. Tertrais, director adjunct al Fundației pentru Cercetare Strategică de la Paris.

Au fost construite ziduri ”pentru a încerca să lupte împotriva fenomenelor globale precum terorismul, migrația și sărăcia”, a subliniat Alexandra Novosseloff.

Într-o societate care și-a pierdut reperele, inducând ”o cerere puternică de protecție”, ”frontiere spațiale percepute ca protecție absolută”, explică Michel Foucher, autorul The Return of Borders. Zidul servește ca ”metaforă, care presupune să umple anxietățile”, a adăugat acesta.

”Într-o eră în care populismul crește rapid, zidul este o soluție rapidă a unui guvern populist pe care o poate implementa rapid”, a adăugat Vallet.

Barierele de securitate, zidurile sunt astăzi din ce în ce mai mult antimigrație.

”Statele membre ale Uniunii Europene și spațiul Schengen au construit, după anii 90, peste 1.000 de kilometri de zid, de șase ori lungimea Zidului Berlinului, pentru a preveni intrarea populațiilor strămutate”, a evaluat TNI în raportul său.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















1861 vizualizari

  • +5 (9 voturi)    
    zidul berlinului... (Luni, 4 noiembrie 2019, 15:26)

    jondo [utilizator]

    ...a fost construit pt a tine oamenii prizonieri. de aceea trebuia sa cada.

    zidul lui Trump, si alte ziduri si garduri ce se ridicala granite, sunt pt a proteja oamenii din interiorul lor: cultura, stilul lor de viata, proprietatile si viata lor.

    Confuzia indusa de catre Stanga progresista este stupida.

    La fel de stupida cum este comparatia dintre musulmanii care pleaca din tarile lor pt a primi pomeni (benefits) in Europa, cu evreii care nu aveau nicio tara si nici unde sa fuga de un descreierat care ii aduna pt a-i extermina.

    Pt a fi mai clar...iata cum arata Damascul, anul asta. Ce spune mass-media? Vai, saracii sirieni fug de razboi, sunt refugiati.

    https://youtu.be/_dR61b8U_Ac
    • -1 (3 voturi)    
      Analisti de doi bani (Luni, 4 noiembrie 2019, 17:28)

      Setalcott [utilizator] i-a raspuns lui jondo

      Zidul berlinului era ca un zid construit in dormitor.
      Zidurile astealalte sunt ca zidurile casei.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by