Europa își prejudiciază credibilitatea încălcând promisiunea deschiderii negocierilor de aderare cu Macedonia și Albania, scrie Rador, citând El Periodico.
Decizia Uniunii Europene de a-și încălca promisiunea oficială de a deschide anul acesta negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania sau, cel puțin cu prima țară, subminează serios credibilitatea europeană. Refuzul Franței, Olandei și Danemarcei la summitul din 17 și 18 octombrie pentru deschiderea acestor negocieri poate declanșa un val de destabilizare în Balcani, unde mai multe tensiuni etnice și politice rămân sub control datorită promisiunii integrării europene. Amânarea sine die a începerii acestor negocieri, contrar celor promise în Consiliul European din 29 iunie 2018, înseamnă a oferi Rusiei, dar și Chinei, Turciei și țărilor din Golf, o nouă oportunitate de a-și spori influența în regiune în detrimentul UE.
Președintele sârb Aleksandar Vucic, principalul aliat al Moscovei în Balcani, a subliniat în cotidianul britanic "Financial Times" că veto-ul de la summit arată că regiunea nu se poate baza doar pe UE și a apărat legăturile cu alte puteri, cum ar fi Rusia și China. Serbia tocmai a semnat un acord de liber schimb cu uniunea vamală promovată de Rusia (Uniunea Economică Eurasiatică). De asemenea, pe 10 octombrie, Serbia a convenit cu Albania și Macedonia să lanseze o zonă de liberă circulație a persoanelor, bunurilor, capitalurilor și serviciilor, care se așteaptă să includă Muntenegru, Bosnia și Kosovo.
Veto-ul de la summitul UE va "descuraja serios implementarea reformelor suplimentare" în Macedonia de Nord, Albania și restul Balcanilor, a avertizat șefa diplomației europene, Federica Mogherini. Bosnia este blocată și fără guvern la un an de la alegeri, în principal din cauza atitudinii președintelui republicii sârbe Srpska, Milorad Dodik, care are legături strânse cu Moscova. Încetinirea către perspectiva europeană poate afecta și posibilitățile de reînnoire politică și reforme în Kosovo, în urma victoriei opoziției și a înfrângerii vechii gărzi a fostei gherilele UÇK la alegerile din 6 octombrie.
Pe planul intern al UE, veto-ul reflectă pierderea enormă de credibilitate a rapoartelor și recomandărilor Comisiei Europene, al căror conținut trebuie să corespundă pozițiilor politice ale instituției. Acest lucru este evident mai ales în raportul despre Albania, în care acestea reduc la minimum sau ascund problemele grave care apar în paginile presei europene, de la disfuncția politică a țării până la legăturile Partidului Socialist de guvernare cu crima organizată.
Olanda și Danemarca au fost dispuse să dea undă verde Macedoniei de Nord, dar președintele francez a impus un veto comun celor două țări. Comisia Europeană se asigură că începutul negocierilor de aderare este cea mai bună modalitate de a forța candidații să efectueze reformele, deși cazul Bulgariei și României, ţări care au intrat în 2007 și continuă să aibă probleme grave, dovedește că Comisia Europeană poate fi extrem de relaxată.
Promisiunea integrării Macedoniei de Nord a consolidat Acordul Ohrid din 2001, care a pus capăt unui incipient război etnic civil datorită medierii UE. Macedonia de Nord a obținut în 2005 statutul de țară candidată la aderare pentru progresele sale, dar procesul a fost blocat la scurt timp după veto-ul guvernului conservator grec din cauza disputei legate de numele ţării. O frână în calea procesului de integrare, care a fost extinsă și la NATO prin veto-ul grec şi a dus la o transformare pro-rusă a partidului conservator-naționalist VMRO-DPMNE și la perpetuarea unui guvern autoritar și corupt condus de Nikola Gruevski.
Victoria electorală a social-democraților macedoneni (SDSM) în 2016 și fragila coaliție guvernamentală a premierului Zoran Zaev, înființată în mai 2017, au făcut posibilă redemocratizarea țării, întreprinderea unor reforme ample, soluționarea litigiului legat de numele ţării cu Grecia, a pus capăt disputelor cu Bulgaria și a reactivat procesul de integrare în UE și NATO.
Deși încorporarea Macedoniei de Nord în NATO este pe cale să aibă loc, Zaev a subliniat că încetinirea UE va da aripi "forțelor regresive" și va consolida interesul altor puteri din regiune. După palma politică europeană, Zaev a anunțat alegeri anticipate în luna aprilie 2020 pentru a-și consolida fragila coaliție reformistă, însă alegerile respective vor fi o nouă oportunitate pentru Moscova de a-și muta pionii aici și pentru Turcia de a-și extinde influența bazându-se pe minoritățile turce și albaneze și pe partidul BESA.
6
3
