Grecia şi Bulgaria au semnat joi acordul final pentru gazoductul greco-bulgar IGB, dând astfel undă verde unui proiect cu mare semnificaţie geopolitică ce va transforma, printre altele, Grecia într-un nod regional pentru tranzitul gazelor naturale, potrivit Rador care citează surse din presa greacă.
Ministrul grec al mediului şi energiei, Kostis Hatzidakis, s-a aflat de miercuri seară la Sofia pentru ca împreună cu omologul său bulgar, Temenuzhka Petkova, să semneze Acordul Interguvernamental pentru Conducta de Gaz Natural Grecia-Bulgaria.
Potrivit unor informaţii, consultările pentru acest proiect au fost intensificate în ultimele trei luni după ce compania elenă de gaz DEPA şi Ministerul grec al Energiei au crescut viteza negocierilor. Pe lângă acordul interstatal, se vor semna mai multe documente (contractul cu constructorul, pentru furnizarea de materiale etc.) pentru a demara construcţia proiectului care a înregistrat deja o mare întârziere (de la proiectarea lui şi până la perfectarea contractului, procedurile au durat 10 ani).
Conducta va începe să funcţioneze la sfârşitul anului 2021, conform estimărilor, va avea o lungime de 182km şi va începe de la Komotini cu punct terminus la Stara Zagora din Bulgaria. Va fi interconectată cu gazoductul TAP, care urmează să intre în funcţiune în 2020, şi cu sistemul naţional grecesc de gaze naturale.
Pe viitor, IGB va primi gaz şi din platforma de regazeificare a gazului natural lichefiat care va fi construită la Alexandroupoli (FSRU) şi pe termen lung va putea fi extins şi în Serbia, prin intermediul IBS (Interconnector Serbia – Bulgaria), precum şi în România prin conducta IBR (Interconnector Bulgaria-Romania), lucru care va ajuta Serbia şi România să diversifice şi aceste căi energetice şi sursele de alimentare a acestora.
Proiectul Conductei Interconectoare Greco-Bulgare este constituit dintr-o conductă cu o lungime de circa 182 km (din care 31 km se află pe teritoriul grecesc) şi din instalaţiile necesare de asistenţă (Staţiile de Măsurare, Centru de Funcţionare). Având ca punct de pornire oraşul Komotini, conducta va avea punct terminus Starea Zagora, legând reţelele de gaz natural din Grecia şi Bulgaria, cu posibilitatea inversării fluxului (reverse flow).
Se prevede transportarea a 3 miliarde de metri cubi de gaz natural pe an, cu posibilitatea creşterii cantităţii la 5 miliarde de metri cubi de gaz pe an prin construirea unei Staţii de Comprimare.
IGB în corelaţie cu TAP şi cu infrastructurile LNG (şi potenţial cu gazoductele East Med şi cu Turkish Stream) va contribui la transformarea Greciei într-un nod de tranzit pentru gaz natural.
Dincolo de consolidarea securităţii aprovizionării, IGB va contribui, de asemenea, la crearea unei pieţe integrate de gaz natural în Balcani, prin fluxuri constante de gaz şi preţuri scăzute, care va permite intrarea de noi jucători. În corelaţie cu conducta interconectoare Serbia-Bulgaria şi intreconectarea existentă Bulgaria-România, se configurează un sistem de infrastructuri de interconectare de gaz natural care va conduce la dezvoltarea unei pieţe unitare, cu aceleaşi coduri şi flux normal neîntrerupt.
Bugetul conductei este de 240 de milioane de euro, din care o parte provin din fonduri comunitare. Realizarea studiilor, construirea şi funcţionarea proiectului vor fi gestionate de Compania ICGB. Acţionarii ICGB AD sunt compania bulgară de stat Bulgarian Energy Holding (BEH) (50%) şi compania grecească YAFA POSEIDON (50%), la care participă în cote egale compania elenă de gaz DEPA şi compania italiană EDISON.
