În primul său discurs public, noul director general al FMI, Kristalina Georgieva, nu a fost excesiv de optimistă. În mai puţin de o săptămână, instituţia pe care o conduce îşi va scădea din nou previziunile de creştere, atât pentru anul în curs, cât şi pentru 2020, scrie Les Echos, preluat de Rador.
Încetinire generalizată
Economia mondială «cunoaşte deja o încetinire sincronizată», a deplâns Georgieva la sediul instituţiei. «Creşterea comerţului mondial se află aproape într-un punct mort», a adăugat aceasta. PIB-ul mondial ar putea fi redus cu circa 0,8% până în 2020. «O reducere de dimensiunile economiei Elveţiei», a subliniat aceasta. În iulie, FMI estimase impactul la 0,5%.
Ofensivele comerciale purtate în toate direcţiile de către Donald Trump vor costa economia mondială circa 700 de miliarde de dolari până în 2020. Rezultatul va fi că economia se va afla la cel mai redus nivel al său de la începutul deceniului. Kristalina Georgieva îndeamnă deci ţările să lucreze împreună «acum» pentru a găsi «o soluţie durabilă». Ţări precum Germania, Olanda şi Coreea de Sud, care au marje de manevră în termeni de cheltuieli publice, trebuie «să fie pregătite să dezvolte o forţă de şoc bugetar» pentru a relansa cererea şi creşterea.
Alertă privind datoria
Dacă războiul comercial reprezintă un risc pentru creştere, Brexitul şi îndatorarea întreprinderilor constituie două alte ameninţări serioase. «Dacă s-ar produce o încetinire majoră, datoria întreprinderilor expuse la riscul de incapacitate de plată ar creşte la 19.000 de miliarde de dolari, adică aproape 40 % din datoria totală a opt economii majore (Germania, China, Spania, SUA Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit)» - a avertizat Georgieva, subliniind că riscul este superior faţă de criza financiară din 2008.
Într-un moment în care manifestaţiile în favoarea luptei împotriva încălzirii globale se amplifică, noua directoare a FMI îndeamnă ţările să treacă la acţiune. «Aceasta este o criză în care nimeni nu se află la adăpost şi în care fiecare are responsabilitatea de a acţiona».
Introducerea unei taxe pe cărbune
Directoarea FMI a apărat ideea introducerii taxelor pe cărbune, «instrumente puternice şi eficace», în opinia sa. Suedia a introdus o astfel de taxă în 1991. «Gospodăriile cu venituri scăzute şi medii au beneficiat de transferuri şi de reduceri mari de impozite pentru a compensa costurile energetice crescute», a subliniat oficialul FMI. Această schimbare de politică a permis reducerea emisiilor de carbon din ţară cu 25% începând cu 1995, în timp ce economia Suediei a progresat cu peste 75%, a reamintit Georgieva.
«La actualul preţ mediu al cărbunelui de 2 dolari pe tonă, oamenii şi întreprinderile nu sunt stimulaţi financiar să realizeze tranziţia la alte resurse. Limitarea încălzirii climatice la un nivel lipsit de riscuri impune un preţ al cărbunelui mult mai ridicat», a mai spus ea.
În opinia sa, aceste taxe trebuie să fie "însoţite" de reduceri de impozite şi de stimularea investiţiilor în infrastructurile curate. Veniturile suplimentare generate ar putea astfel să fie utilizate pentru reducerea impozitelor în cazul gospodăriilor mai vulnerabile, pentru susţinerea lor în vederea unei tranziţii mai uşoare şi pentru «susţinerea investiţiilor în infrastructură cu energie curată, care să ajute planeta să se vindece», a preconizat liderul FMI.
