Febrilitatea activităţii diplomatice a preşedintelui francez Emmanuel Macron, menită să dezgheţe relaţiile UE cu Moscova, a tras semnale de alarmă în alte capitale europene, unde suspiciunile în privinţa liderului rus Vladimir Putin sunt mari, potrivit Financial Times, citat de Rador.
Scopul imediat al dlui Macron a fost acela de a facilita nişte tratative între dl Putin şi Volodimir Zelenski, noul preşedinte ucrainean, încercând ca astfel să pună capăt războiului separatist din estul Ucrainei, sprijinit de ruşi. În urma unui schimb de prizonieri de săptămâna trecută, convenit între Kiev şi Moscova, este de aşteptat ca, în această lună, Parisul să găzduiască o reuniune la nivel înalt pe tema păcii, prima din ultimii trei ani.
Dar liderul francez are ambiţii mai mari, respectiv, să întărească relaţiile europene cu Moscova pentru a facilita implicarea Moscovei în alte crize de pe plan internaţional, mai ales în privinţa disputelor legate de ambiţiile nucleare ale Iranului.
"Îndepărtarea Rusiei de Europa este o mare greşeală strategică, din cauză că noi vom împinge astfel Rusia fie spre o izolare care ar spori tensiunile, fie spre nişte alianţe cu alte mari puteri, precum China", a declarat liderul francez la o reuniune cu ambasadorii ţării sale din luna august. "Continentul european nu va fi niciodată stabil sau în siguranţă dacă noi nu ne pacificăm şi nu ne clarificăm relaţiile cu Rusia".
La fel ca preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, dl Macron, care, luna trecută, l-a găzduit pe dl Putin la reşedinţa sa din Fort de Brégançon înaintea summitului G7, se gândeşte la o eventuală revenire a Rusiei în grupul celor mai industrializate economii din lume, din care ea a fost exclusă după anexarea Crimeii din 2014.
Demersul său diplomatic se bazează pe aserţiunea că "este absurd să avem cu Moscova relaţii mai proaste decât cele de pe vremea Războiului Rece", a declarat Thomas Gomart, directorul Institutului Francez pentru Relaţii Internaţionale.
Dar unii aliaţi ai Franţei - mai ales Germania, Olanda, Polonia şi ţările baltice - se arată îngrijoraţi, iar unii vor să menţină sau să întărească sancţiunile impuse Rusiei din cauza Crimeii.
Norbert Röttgen, şeful comisiei pentru politică externă din Bundestag, a acuzat Parisul că nu s-a consultat cu Berlinul şi cu alte capitale. "Problema este aceea că îl recompensezi pe Putin chiar dacă el nu a mişcat nici măcar un deget în privinţa vreunei probleme", a spus el. "În politica rusă nu s-a semnalat nicio schimbare. Pentru Putin, asta înseamnă o adevărată validare. El nu face nimic, şi totuşi apare această apropiere din partea Europei".
Dar Nils Schmidt, purtătorul de cuvânt în materie de politică externă din partea SPD, partidul mai mic din coaliţia dnei Merkel, a declarat: "Asta se înscrie în cadrul unei abordări coordonate... Germania şi Franţa merg cu siguranţă în aceeaşi direcţie pe această temă, deşi Franţa o face într-un stil mai... bombastic".
Polonia, unde suspiciunile sale de-acum istorice cu privire la Rusia s-au adâncit din cauza amestecului Moscovei în Ucraina, a criticat şi ea strategia franceză.
"Multe ţări, mai ales cele care nu se află în imediata vecinătate a Rusiei, se ambiţionează să ignore faptul că Rusia nu şi-a schimbat felul de a fi în conflictul ucrainean", a declarat Pawel Jablonski, consilier al premierului Mateusz Morawiecki."Nu ne facem niciun fel de iluzii (în privinţa Rusiei)".
Oficialii polonezi spun că ţara va pleda pentru menţinerea sancţiunilor UE impuse Moscovei, care urmează să fie reînnoite la începutul anului viitor.
Deocamdată, Parisul a exclus ridicarea sancţiunilor. Luni, la o întâlnire între miniştrii de externe şi ai apărării din Franţa şi Rusia, ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a spus că "nu e încă timpul".
Dar oficialii francezi au dat de înţeles că Parisul nu va face din Crimeea un obstacol în îmbunătăţirea relaţiilor dacă dl Putin şi dl Zelenski pot ajunge la un acord pentru încetarea războiului din Ucraina.
Rusia a profitat de retorica dlui Macron, dând-o ca pe un exemplu pragmatic al cooperării cu Europa pentru care ea a pledat. Dar Moscova nu a dat de înţeles că va face vreo concesie importantă în privinţa Crimeii sau a estului Ucrainei.
Întrebat dacă nu crede că Franţa se arată prea "pozitivă" faţă de Rusia şi dacă eliberarea suspectului implicat în catastrofa aviatică privind avionul malayezian de pasageri nu a creeat senzaţia că Rusiei i s-au făcut prea multe concesii, un înalt diplomat din UE a replicat: "Aveţi dreptate".
James Nixey şi Mathieu Boulègue, de la Chatham House, l-au acuzat pe dl Macron de aroganţă. "Impresia preşedintelui francez că ar putea găsi o cale de a aduce Rusia pe calea cea bună (sau a o scoate 'de la răcoare'...) este greşită", au scris ei într-un articol. "Rusia nu doreşte să fie inclusă chiar dacă spune că da. Şi cu siguranţă, nu în condiţiile impuse de UE".
