Mai puțin de unul din 20 de europeni, adică 5%, are încredere în președintele american, Donald Trump, conform concluziilor unui studiu al Consiliului European pentru Relații Externe (European Council on Foreign Relations, ECFR), dat publicităţii marţi. "Trump este toxic în Europa", iar acest lucru "alimentează neîncrederea" în așa-numita "garanție de securitate a SUA", potrivit autoarei studiului, Susi Dennison, citată într-un comunicat de presă, potrivit Diario de Noticias, citat de Rador.
"Faptul că europenii sunt acum divizaţi, neştiind dacă resursele de apărare ar trebui să meargă la Uniunea Europeană sau la NATO sugerează că nu mai au încredere în Alianță așa cum au făcut-o pe vremuri", a adăugat Dennison, cercetătoare și directoare a programului Puterea Europeană al ECFR. Europenii, se poate citi în studiu, doresc ca "Uniunea Europeană să se maturizeze ca actor geopolitic și să-și traseze propria cale", în timp ce pledează pentru o frânare a procesului de extindere și consideră că este esenţială o politică la nivel european pentru a răspunde problemelor existenţiale, cum ar fi încălzirea globală sau imigrația.
"În ciuda faptului că sunt dezamăgiți de evoluţia politicii externe a UE din ultimii ani, europenii sunt mai avansaţi decât politicienii lor în a înțelege nevoia unei Europe mai puternice într-o lume în care poate fi împinsă de superputeri tot mai agresive și naţionaliste. Ei nu trebuie să fie convinși de ideea unei Europe de apărare - trebuie să fie convinși că Europa poate să-şi facă datoria", a arătat autoarea.
Consiliul European pentru Relații Externe a comandat YouGov un sondaj la începutul acestui an, pe un eşantion de peste 60.000 de persoane în 14 țări ale Uniunii Europene (Portugalia nu a fost una dintre ele). Ideea acestui think-tank paneuropean a fost să înțeleagă provocările cu care se confruntă politica externă a UE, potrivit cetățenilor săi, într-un moment în care un nou reprezentant va prelua funcția - spaniolul Josep Borrell. Întreaga nouă Comisie Europeană, condusă de Ursula van der Leyen, va fi anunțată marți.
"Alegătorii vor să știe că liderii lor politici rămân la controlul proiectului european, care are un scop clar în domeniile politice cruciale. Alegătorii nu au respins neapărat ideea unei mai bune coordonări între statele membre ale UE în politica externă, dar încă nu sunt convinși de necesitatea de a face acest lucru", se poate citi în studiu, care respinge ca învechită ideea că alegătorii din ce în ce mai naționaliști nu vor tolera o politică externă colectivă.
Încredere
O treime dintre cetățenii europeni consideră că este posibil un conflict între statele membre, întrucât în toate țările audiate (cu excepția Spaniei) peste 40% consideră că este posibil ca UE să se dezintegreze în următorii zece sau 20 de ani. Și cu această dezintegrare, cea mai mare pierdere ar fi capacitatea statelor de a coopera în domeniile securității și apărării și de a acţiona ca o contragreutate pentru țări precum China, Rusia și SUA.
Întrebați în ce putere au cea mai mare încredere: cea din SUA sau în cea din Uniunea Europeană, cei mai mulți respondenți din cadrul studiului spun că au mai multă încredere în Uniunea Europeană, francezii, italienii, cehii și grecii afirmând că nu au încredere în nici una dintre ele.
Ideea comună este ca Uniunea Europeană să devină un actor puternic, independent, care refuză o strategie de confruntare. În posibilele conflicte dintre SUA și China sau Rusia, europenii susţin neutralitatea europeană.
În ceea ce privește China, cei chestionaţi sunt sceptici în privinţa capacităţii Uniunii Europene de a apăra interesele economice într-un război comercial: mai puțin de 20% dintre alegătorii din fiecare stat membru simt că interesele țării lor sunt protejate de practicile agresive ale concurenței din China. În toate țările, cu excepția Franței și a României, alegătorii cred că statele sunt cele care reprezintă cel mai bine interesele țării lor în negocierile comerciale.
Extindere, schimbări climatice și imigraţie
Studiul dezvăluie faptul că majoritatea europenilor nu văd cu ochi buni o nouă extindere a Uniunii Europene. Polonia, România și Spania sunt singurele state membre în care peste 30% dintre alegători consideră că alte țări din Balcani ar trebui să intre în Uniunea Europeană în următorii zece sau 20 de ani.
Europenii consideră că există două domenii în care este necesară cu adevărat o acțiune comună la nivel comunitar: schimbările climatice și imigrația. Mai bine de jumătate din cetățenii europeni din țările participante la sondaj, cu excepția Olandei, consideră schimbările climatice drept o provocare care trebuie să fie prioritară.
De asemenea, alegătorii consideră că, la nivelul politicii de migrație, țările ar trebui să se îndrepte spre problemele care îi determină pe migranți să-şi părăsească ţara și să plece spre Europa - asistența economică în țările în curs de dezvoltare este considerată a doua modalitate mai importantă pentru a descuraja migrația, după intensificarea supravegherii la graniţă.
11
9
