Uniunea Europeană trebuie să fie mai independentă şi să exercite o putere mai mare pe scena internaţională și să evite să fie târâtă în conflicte între alte puteri mondiale, a constatat un nou sondaj major între alegătorii europeni, potrivit Euronews, citat de Rador.
Aproximativ 40.000 de persoane din 14 state membre ale UE - Austria, Cehia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Spania şi Suedia - au luat parte la sondajul pe care Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR) l-a publicat marţi. Acesta a constatat că "publicul doreşte ca UE să fie un actor responsabil într-o lume periculoasă". "Ei cred că blocul comunitar ar trebui să-şi croiască propriul curs, între alţi actori, într-un mediu multipolar extrem de competitiv, evitând luptele care nu sunt ale sale, ci să se ridice în faţa altor puteri continentale şi să facă faţă crizelor care afectează interesul său", a adăugat sondajul.
Rusia, China
În general, respondenţii sondajului au acordat mai multă încredere UE decât guvernelor lor naţionale pentru a le proteja interesele împotriva altor puteri globale, dar au indicat, de asemenea, că ar prefera ca blocul să devină "un actor puternic, independent, non-conflictual, care să fie suficient de puternic pentru a evita să ia partea cuiva sau să fie la mila puterilor externe". Când au fost întrebaţi despre conflictele dintre SUA şi atât Rusia, cât şi China, majoritatea respondenţilor a spus că UE trebuie să rămână neutră.
Cu toate acestea, o proporţie semnificativă de alegători consideră că Rusia încearcă să destabilizeze structurile politice din Europa şi că guvernele lor le protejează inadecvat ţara de imixtiunea străină.
În plus, mai puţin de 20% dintre alegătorii din fiecare stat membru consideră, de asemenea, că interesele ţării lor sunt bine protejate de practicile concurenţiale chineze agresive, dar, în acest caz, majoritatea respondenţilor din fiecare ţară chestionată, cu excepţia Franţei şi a României, au declarat că propriile lor guverne naţionale ar trebui să reprezinte interesele ţării în negocierile comerciale legate de UE. În ceea ce priveşte Iranul, respondenţii susţin copleşitor încercarea blocului de a menţine în viaţă acordul nuclear.
Extinderea
Mai aproape de casă, majoritatea celor chestionaţi nu a fost entuziasmată de extinderea suplimentară a UE, peste 40% dintre respondenţii din statele membre care contribuie net la bugetul UE, cum ar fi Austria, Franţa, Germania, Italia şi Olanda care opunându-se adăugării mai multor ţări din Balcanii de Vest. S-a constatat că stresul şi frica trăită de europeni izvorăsc din percepţia lor asupra ameninţărilor de securitate. O treime dintre cetăţenii UE consideră, de exemplu, că este posibil un conflict între statele membre şi în fiecare stat membru, în afară de Spania, mai mult de 40% dintre ei consideră că blocul s-ar putea dezmembra în următoarele două decenii, ceea ce ar face şi mai puţin probabil ca Europa să contracareze superputeri precum SUA.
Schimbările climatice, migraţia
Schimbările climatice şi migraţia au fost, de asemenea, considerate cauze majore ale insecurităţii. În ceea ce privește schimbările climatice, mai mult de jumătate din publicul fiecărei ţări chestionate - în afară de Olanda - au considerat că problema ar trebui să fie prioritară faţă de cele mai multe alte probleme. Pentru a face faţă crizei migraţiei - pe care cei mai mulţi dintre respondenți o consideră o urmare a conflictelor - alegătorii europeni au susţinut eforturi mai mari pentru poliţia frontierelor externe ale blocului şi stimularea ajutorului economic pentru ţările în curs de dezvoltare.
Potrivit ECFR, rezultatele sondajului arată că europenii recunosc că interesele lor sunt în mare parte aliniate între ele şi că politica externă este de fapt unul dintre domeniile în care există un sens din ce în ce mai mare că acţiunea la nivelul UE, mai degrabă decât la nivel naţional, este răspunsul. Dar a avertizat că "având în vedere temerile lor în ceea ce priveşte locul Europei în lume, alegătorii nu vor mai tolera indiferenţa faţă de preocupările lor cu privire la politica externă decât o vor face în alte domenii". Noua conducere a instituţiilor UE trebuie să ia acum o decizie curajoasă şi să accepte - aşa cum au acceptat alegătorii - că lumea s-a schimbat", a adăugat sondajul.
