Pe 27 august, John R. Bolton, consilierul de securitate națională al administrației Trump, şi-a început turul la granițele periferiei estice a Vechiului Continent. Ucraina a fost aleasă ca primă etapă a călătoriei, o destinație obligatorie în care se va discuta despre conflictul din Donbas și ambițiile chineze asupra sectorului aerospațial național, însă adevăratele obiective ale consilierului vor fi Chișinău și Minsk, deoarece poziționarea pro-rusă a acestora este din ce în ce mai şubredă. Exploatând cu ştiinţă slăbiciunea temporară a Moscovei, acest lucru s-ar putea dovedi fundamental pentru redesenarea echilibrului de putere din regiune, potrivit Il Giornale, citat de Rador.
Ucraina: nu doar Donbas
Din 2014 până astăzi, Ucraina s-a transformat rapid dintr-un bastion istoric al lumii ruse în ultimul pilon al expansionismului economico-militar al comunității euro-americane. Clasa politică apărută în perioada post-Euromaidan este votată în unanimitate cu scopul de a urmări un nou interes național care nu mai coincide cu menținerea unor relații strânse cu Moscova, ci cu integrarea în Occident.
Statele Unite mizează foarte mult pe noul președinte Volodymyr Zelensky, care a reiterat că prioritatea sa este soluționarea conflictului din estul Ucrainei. După una sau două zile petrecute la Ankara pentru a discuta cu omologul turc despre economie, Crimeea și securitatea regională, la începutul lunii septembrie, președintele ucrainean va zbura la Washington pentru a-l întâlni pe Donald Trump.
Alegerea Ucrainei ca primă etapă a călătoriei lui Bolton nu este, așadar, întâmplătoare, ci rezultatul unei strategii precise. Bolton se întâlnește cu liderii politici și cei pentru securitate din țară, prezentând în avans echipei lui Zelensky dosarele care vor fi aprofundate apoi la Casa Albă. Contrar a ceea ce s-ar putea crede, nu Rusia va fi subiectul care va monopoliza dialogul Zelensky-Trump, ci China.
În luna iunie, compania chineză Skyrizon a prezentat o propunere de cumpărare a peste 50% din Motor Sich, o importantă companie aerospațială ucraineană, însă Comitetul Antimonopol al Ucrainei a amânat pentru o dată care încă trebuie definită decizia în acest sens, care iniţial fusese stabilită pentru sfârșitul lunii iulie.
Amânarea este foarte probabil legată de presiunea făcută de Statele Unite, care și-au exprimat îngrijorarea prin Bolton, argumentând că intrarea chinezilor în companie reprezintă un pericol pentru securitatea națională a Washingtonului, deoarece aceştia ar avea acces la tehnologii de înaltă calitate care pot fi utilizate în scopuri militare. Un scenariu pe care administrația Trump vrea să-l evite cu orice preț, ţinând secrete negocierile și excluzându-i pe chinezi.
Moldova și Belarus: exploatarea fisurilor
Moldova oscilează de ani buni între o deschidere mai mare spre Uniunea Europeană, profitând de influența politică, culturală și economică pe care România o are asupra sa, și menținerea unei relații privilegiate cu Rusia, care dispune de pârghii de presiune extrem de puternice, precum dependența exporturilor moldovenești de piața rusească și de Transnistria.
În luna iunie, o criză politică cauzată de ingerințe puternice în dinamica guvernului oligarhului Vladimir Plahotniuc s-a încheiat cu formarea unui guvern bicolor format din pro-ruși, Partidul Socialist al președintelui Igor Dodon și europeniști, blocul ACUM al lui Andrei Nastase și Maia Sandu.
Bolton este chemat să exploateze acest moment delicat de tranziție în care politica și societatea moldovenească sunt influenţate de puternica biserică ortodoxă locală și de apropierea de Uniunea Europeană, care este privită pozitiv de expresiile politice liberale și de o parte din ce în ce mai mare a societății civile.
La fel ca în cazul ucrainean, vizita lui Bolton va servi pentru sondarea terenului și pentru a înțelege care este situația reală din țară, anticipând problemele care vor fi aprofundate apoi de premierul Maia Sandu direct în Statele Unite în timpul unei lungi vizite în perioada 29 august - 4 septembrie
Foarte probabil, economia va fi arma care va fi folosită pentru a scoate Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, în afara orbitei rusești. În iunie, Sandu și Comisia Europeană au semnat acorduri de asistență financiară pentru 45 de milioane de dolari și alte ajutoare vor fi solicitate în timpul întâlnirii pe care Sandu o va avea cu secretarul de stat Mike Pompeo.
Belarus, etapa finală a călătoriei, se anunţă a fi un eveniment istoric, deoarece Bolton va fi cel mai important membru al unei administrații americane care vizitează țara în ultimii douăzeci de ani.
La fel ca și în Moldova, relațiile cu Moscova continuă să fie stabile și privilegiate, însă cel mai longeviv dictator al continentului, Aleksandr Lukashenko, dezvoltă o antipatie din ce în ce mai mare faţă de Vladimir Putin, sentiment care s-a intensificat în ultimele luni. Țara este dependentă din punct de vedere economic de Rusia și încearcă o emancipare dificilă, apelând la China, care a sesizat criza şi se grăbeşte să ''ofere o mâna de ajutor'.
Prin urmare, sarcina lui Bolton s-ar putea dovedi a fi mai simplă decât se aștepta. Consilierul va încerca să ofere asigurări liderilor militari privind planurile administrației Trump de a implementa arme și personal în apropiata Polonie, propunând în același timp consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energetic și economic și va cere să aibă posibilitatea de a observa direct gradul de infiltrare chineză în curtea casei Rusia.
Statele Unite ale lui Trump au înțeles că relațiile dintre Moscova și ultimele sale două avanposturi din Europa de Est sunt mai fragile decât în trecut, chiar dacă fisurile sunt ascunse, și că este posibil să obţină o fractură profundă fără a apela la un nou Euromaidan, limitându-se să ofere perspectivele unor condiții economice mai bune celor mai sărace popoare ale continentului.
Numai că asupra ambițiilor Washingtonului faţă de fosta lume și realitate sovietică planează un factor necunoscut: China.
