Valul naționalist și gestionarea Brexit-ului; criza din Argentina; continuarea relaxării cantitative în perioada post-Draghi: acestea sunt provocările imediate care îi așteaptă pe cei trei lideri propuşi de Europa, Ursula Von der Leyen - care examinează deja proiectul planului pentru crearea unui fond suveran de 100 de miliarde ce vizează investițiile în capitalul companiilor din sectoarele strategice - Christine Lagarde și Kristalina Georgieva: șeful Comisiei Europene, cel al BCE și (dacă totul merge conform planurilor) şi al FMI. Trei femei care vor trebui să găsească răspunsuri într-un context deloc favorabil, caracterizat de slăbirea economiei mondiale, războiul taxelor și schimbările climatice, potrivit Il Sole24, citat de Rador.
Von der Leyen și umbra unui Brexit dur
De origine germană, născută pe 8 octombrie la Ixelles, în Belgia, în vârstă de 61 de ani, Ursula von der Leyen a ales “Wind of Change”,(„Vântul schimbării”), balada rock a trupei Scorpions care a devenit imnul căderii zidului Berlinului, drept „coloana sonoră” a plecării sale oficiale la Bruxelles, în data de 15 august. Pentru a învinge vântul naționalist care sufla pe continent, înainte ca acesta să devină o furtună fatală pentru casa comună europeană, fostul ministru al apărării va trebui să promoveze multe schimbări. Soarta a făcut în aşa fel încât să-și înceapă misiunea în data de 1 noiembrie, a doua zi după Brexit, cu perspectiva din ce în ce mai clară că divorțul dintre Londra și Bruxelles va fi finalizat fără acord, astfel încât prima sa zi de președinte a Comisiei ar putea şi fi cea mai dramatică.
Von der Leyen lucrează la alegerea echipei de comisari. Primul lucru pe care l-a promis a fost că în echipa sa va exista egalitate de gen. Nu va fi ușor, deoarece acest lucru depinde mult de numirile statelor membre.
În discursul rostit în ziua alegerii sale, 16 iulie, Von der Leyen a anunțat o conferință despre viitorul Europei, alimentând dezbaterea privind reorganizarea competențelor Parlamentului, Comisiei, Consiliului, în aşa fel încât construcția europeană să fie mai reprezentativă și mai aproape de cetățeni.
Georgieva între certitudini și necunoscute
Până acum, în împărţirea dintre Statele Unite și Europa, funcţia a fost încredinţată mereu Europei (mai precis unui francez de 5 ori din 11). La sfârșitul unor negocieri dure, Parisul a reușit să-i convingă pe cei 28 s-o voteze pe bulgăroaică. Calendarul FMI stabilește că directorul său general va fi numit în data de 4 octombrie.
În ceea ce priveşte alegerea Georgievei mai există un alt obstacol formal: statutul FMI stabilește că directorul nu poate avea mai mult de 65 de ani în momentul numirii și că nu poate rămâne în funcție peste 70 de ani. Georgieva a împlinit 66 la 13 august. Franța a cerut deja eliminarea acestei reguli, iar consiliul executiv al FMI a susținut propunerea, care până la 4 septembrie, va trebui să fie votată de membri.
Dacă până la urmă va câștiga, prima provocare de pe agenda Georgievei va fi criza argentiniană, cu prăbușirea peso-ului și a bursei după înfrângerea președintelui Mauricio Macri la alegerile preliminare. Macri negociase cu FMI un plan de salvare de 57 de miliarde de dolari, cel mai mare program de ajutor acordat vreodată de Fond, angajându-se în schimb să lanseze un pachet de reforme care ar putea fi anulat dacă va fi învins şi la alegerile prezidențiale „reale” din 27 octombrie, unde apare destul de dezavantajat faţă de populistul Alberto Fernández.
Bazooka lui Draghi în mâinile lui Lagarde
Franţuzoaică, în vârstă de 63 de ani, Christine Lagarde va prelua președinția BCE în noiembrie. Cu o moștenire grea: va trebui să ia bazooka lui „Super Mario” Draghi și să continue politicile neortodoxe lansate sub conducerea italianului pentru salvarea monedei euro.
Lucru destul de complicat, deoarece intervențiile BCE vor declanșa reacțiile președintelui american Donald Trump. Casa Albă a început deja să acuze Europa că a scăzut cursul de schimb cu dolarul. La conducerea FMI, Lagarde a multiplicat apelurile în care cere să nu se pună sub semnul întrebării independența băncilor centrale și, mai ales, să nu se declanșeze războaie comerciale cu ''lovituri de taxe'', intrând astfel în rută de coliziune cu Trump.
6
0
