Proiectoarele vor fi ațintite luni pe prim-ministrul ungar, Viktor Orban, cu ocazia celebrării celei de-a 30-a aniversări a distrugerii Cortinei de fier, care contrastează cu zelul de care dă el dovadă astăzi pentru construirea de noi ziduri la frontierele țării sale, potrivit Le Point, citat de Rador.

Viktor OrbanFoto: Flickr

Pe 19 august la Sopron, un orășel aproape de Austria, este organizată comemorarea oficială a “picnicului european” care a avut loc în 1989. Acest eveniment-cheie a marcat prima breșă în împărțirea Europei în două blocuri după al doilea război mondial, permițând fuga în masă a aproape 600 de germani din Est via Ungaria.

În acel an, când regimurile comuniste se prăbușeau în Europa de Est, Viktor Orban, la vremea aceea un tânăr opozant politic, a dobândit o mare notorietate cu un discurs răsunător în fața unei uriașe mulțimi la Budapesta, în care cerea plecarea trupelor sovietice.

Chiar dacă detractorii săi consideră că rolul lui în evenimentele din acel an a fost exagerat de atunci, apelul lui la “democrație cetățenească” a avut un ecou puternic. Procesul început atunci de deschidere a frontierelor a culminat în 2004, când Ungaria și mai mulți dintre vecinii săi au intrat în Uniunea Europeană. Ungurii au fost printre cei mai entuziaști în exercitarea dreptului lor nou dobândit de a se deplasa liber.

Și astăzi, potrivit Eurostat, circa 350.000 dintre ei aflați la vârsta la care pot munci trăiesc în altă parte în Europa, dintr-un număr total de expatriați evaluat la aproape 500.000, dintr-o populație națională puțin mai mică de 10 milioane de locuitori.

Islamofobie

Dintr-o dată, în anii imediat următori căderii comunismului, gestionarea imigrației în Ungaria a fost trimisă, multă vreme, în planul al doilea față de fenomenul emigrației spre vestul continentului.

Politica privind intrarea străinilor pe teritoriul ungar și acordarea dreptului de azil era de altfel la vremea aceea absolut liberală.

La sfârșitul anilor 1980 și în anii 1990, mii de etnici unguri care fugeau din România erau primiți cu brațele deschise, la fel ca și cel puțin 50.000 de persoane gonite de războiul din fosta Iugoslavie, dintre care mulți musulmani din Bosnia.

Boldizsar Nagy, de la Universitatea Europei Centrale, arată în această privință că nimeni nu punea la îndoială legitimitatea obținerii dreptului de azil de către aceștia din urmă, ceea ce se deosebește total de islamofobia care punctează discursul public în Ungaria de astăzi.

“Războiul care se desfășura în Iugoslavia era într-o țară vecină. În orașele din sud se puteau auzi bombardamentele” de pe cealaltă parte a frontierei, explică el. “Se știa în Ungaria că aceste persoane care vin (…) trebuie protejate”.

Acestea fiind spuse, când se pune problema autorizării unei stabiliri permanente în această țară, toate guvernele care s-au succedat după 1989 au avut o preferință pentru etnicii unguri originari din statele limitrofe.

Această atitudine a devenit și mai pronunțată când Viktor Orban a ajuns în funcția de prim-ministru, post pe care îl ocupă din 1998 până în 2001 și la care revine în 2010. În această privință, chiar înaintea crizei din 2015 legată de exodul în masă al migranților spre Europa, el și-a înăsprit retorica împotriva imigrației provenind din alte regiuni ale lumii.

"Suveranitate"

În vreme ce inițial Ungaria a permis câtorva mii de străini să-i traverseze teritoriul pentru a merge în Europa de Vest, guvernul a ridicat garduri de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei de sud, care să-i permită poliției “să respingă” migranții spre Serbia.

Dar potrivit lui Zoltan Kiszelly, de la grupul de reflecție de orientare conservatoare Institutul secolului XX, cei care văd o contradicție între luările de poziție ale lui Viktor Orban în 1989 și în 2015 nu i-au înțeles motivațiile.

În urmă cu 30 de ani, preocuparea lui era “suveranitatea Ungariei” mai mult decât o deschidere ca atare a frontierelor, subliniază el.

Viktor Orban a dat explicații într-un discurs în fața parlamentului din Bavaria în octombrie 2016. “Deschiderea frontierelor din 1989 și protecția acestor frontiere astăzi sunt cele două fețe ale aceleiași monezi”, susținuse el cu această ocazie.

În 1989, "noi ne băteam pentru libertatea Europei și acum ne protejăm această libertate”, a adăugat el, potrivit Le Point, citat de Rador.