Fără hackeri, nu ar exista rachete? Din 2016, atacurile cibernetice nord-coreene au adus două miliarde de dolari Phenianului, care s-a folosit de ei pentru a-și finanța programele balistic și nuclear, afirmă un raport confidențial al ONU, obținut de diferite media, printre care Reuters și CNN, luni, 5 august, potrivit France 24, citat de Rador.
Documentul, destinat Comitetului de sancțiuni privind Coreea de Nord al Consiliului de Securitate, a contabilizat banii adunați în timpul a 39 de atacuri comise de la începutul lui 2016 de criminalii cibernetici presupuși a fi în solda Phenianului. Acestea au țintit instituţii financiare în 17 țări și au furat bitcoin de pe site-uri de schimb de criptomonede în cursul unor operațiuni care au câștigat în gradul de sofisticare de-a lungul timpului, ceea ce le face din ce în ce mai greu de identificat”, scriu experții ONU.
Nume de cod "Hidden Cobra"
Atacurile informatice cu scop lucrativ ale Coreii de Nord sunt cunoscute și documentate de ani de zile. Grupul criminalilor cibernetici celor mai activi, supranumit Lazarus, este bănuit a fi la originea foarte mediatizatei jefuiri, în 2016, a băncii centrale a Bangladesului, de 80 de miloane de dolari. Între 2017 și 2018, cel puțin 571 de milioane de dolari au fost furați piratând cinci platforme de schimb de criptomonede, susține societatea rusească de securitate cibernetică IB-Group într-un raport apărut în octombrie anul trecut.
Lazarus nu este singurul colectiv de pirați informatici care se ocupă de sănătatea financiară a Phenianului. Activitățile criminale cibernetice nord-coreene sunt coordonate de Biroul general de recunoaștere, principalul serviciu de informații al Partidului Muncitorilor din Coreea. Autoritățile americane desemnează ansamblul acestor operațiuni ilicite în ciberspațiu sub numele de cod “Hidden Cobra” (Cobra ascunsă) și au recenzat circa 20 de arme informatice (virus, cal Troian etc) folosite de pirații informatici nord-coreeni pentru a alimenta visteria statului.
Suma adunată prin aceste atacuri era, în schimb, necunoscută până în prezent. Dacă estimarea ONU de două miliarde de dolari se dovedește adevărată, asta înseamnă că cibercriminalitatea a devenit “una din sursele de venit cele mai importante, chiar principala sursă, pentru statul nord-coreean. În orice caz, potrivit surselor deschise de care dispunem”, afirmă Antoine Bondaz, directorul programului Coreea la fundația pentru cercetare strategică (FRS), intervievat de France 24.
Este mai ales confirmarea faptului că “cibercriminalitatea a câștigat în importanță față de celelalte surse de venituri provenite din activități ilegale care, ele, sunt în declin”, precizează Sebastian Harnisch, specialist în Coreea de Nord la universitatea Heidelberg, contactat de France 24.
Declin al activităților ilegale “istorice”
De la instituirea sancțiunilor economice în 2006 pentru a încerca să sece finanțele nord-coreene și încetinească programul nuclear, Phenianul a știut într-adevăr să se arate foarte creativ pentru a se adapta la izolarea de către comunitatea internațională. Regimul a continuat mai întâi să vândă, în ciuda sancțiunilor, arme convenționale unor țări precum Congo, Uganda, Siria, Tanzania sau Yemen”, face lista Antoine Bondaz. Diplomații au jucat multta vreme un rol cheie transportând în valizele lor bancnote false, țigări de contrabandă, medicamente sau droguri.
Coreea de Nord a încasat de asemenea sute de milioane de dolari pe spinarea cetățenilor care lucrau în străinătate în “condiții apropiate de sclavie”, amintește Sebastian Harnisch. Acest expert subliniază că există încă circa 45 de țări care tolerează recurgerea la această mâna de lucru, în ciuda unui efort al comunității internaționale pentru a-i pune capăt.
Dar întărirea treptată a sancțiunilor face ca veniturile provenite din aceste activitați ilegale “istorice” “să reprezinte de acum înainte o parte marginală a încasărilor statului”, subliniază Antoine Bondaz. Criminalitatea cibernetică, care are avantajul de a fi mai puțin ușor de controlat decât trimiterea cu o navă a unei încărcături de arme sau prezența unor muncitori nord-coreeni pe șantiere în Polonia, a preluat ștafeta și drept urmare efectivele n-au încetat să crească. De la câteva zeci de agenți în anii 2000, “s-a trecut astăzi la mai multe mii de persoane în Coreea de Nord și la sute stabilite în alte țări precum China și Rusia, care fac bani online”, rezumă Sebastian Harnisch.
Rolul Chinei
Nu există nicio îndoială că banii adunați folosesc la finanțarea programelor balistic și nuclear. “Este singurul sanctuar bugetar și acolo merg banii cu prioritate”, afirmă Antoine Bondaz.
Banii proveniți din atacuri cibernetice nu sunt singura sursă de finanțare. “Există și trocul care, după unele estimări, reprezintă circa 30% din bugetul acestor programe”, subliniază Sebastian Harnisch. Nord-coreenii schimbă materii prime (plutoniu, cărbune) și tehnologii de care dispun pe componente necesare construirii de rachete sau dezvoltării unora noi. În anii 2000, Phenianul a vândut, de exemplu, tehnologii Siriei pentru a produce uraniu.
Este clar că a tăia robinetul cibercriminalității ar fi o lovitură dură pentru Phenian. Cum o amintește adesea Sebastian Harnisch, “una din chei este în mâinile Chinei”. Într-adevăr, totalitatea traficului de Internet care iese din Coreea de Nord trece pe la furnizorii de acces chinezi care au și puterea de a reduce la zero – sau aproape – capacitatea de a face rău a grupărilor asemenea grupării Lazarus.
