Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, amenință din nou că Turcia va lansa o operațiune militară împotriva forțelor kurde, la est de Eufrat, în Siria. Statele Unite se pronunță împotriva acestor acțiuni și, ca urmare, o delegație formată din reprezentanți ai Pentagonului a sosit luni de urgență la Ankara. În cazul lansării unei noi operațiuni militare turce, SUA riscă să piardă încrederea kurzilor, cu al căror sprijin au reușit în mare parte până în momentul de față să țină departe estul Siriei de controlul Damascului, fapt care nu convine Moscovei, potrivit rușilor de la Kommersant, citează Rador.
"Am intrat în Afrin, Jarabulus și Al-Bab, iar în momentul de față intenționăm să intrăm în zona situată la est de Eufrat. Am informat Rusia și SUA cu privire la respectiva operaţiune", a declarat duminica trecută președintele Erdoğan, amintind despre operațiunile militare care au avut loc în perioada 2016-2018 împotriva Partidului Uniunea Democratică, care este un partid politic kurd de orientare federalistă democratică, înființat în nordul Siriei pe 20 septembrie 2003, și împotriva miliției kurde YPG (Unităţi de apărare a poporului), pe care Ankara o consideră organizație teroristă și o acuză de legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), al cărui lider este Abdullah Ocalan, partid interzis în Turcia.
Încă pe la mijlocul lunii iulie, Ankara a început să expedieze tehnică militară la granița sa cu Siria. Imediat după declarația făcută de Erdoğan, la Ankara a sosit o delegație a Departamentului Apărării din SUA. Obiectivul acestei vizite este de a opri lansarea acestei noi operațiuni militare turce în estul Siriei, fapt care se poate face doar dacă se va ajunge la o înțelegere cu autorităţile de la Ankara cu privire la crearea unei zone de securitate și instituirea unei zone-tampon în nordul Siriei, la granița turco-siriană.
Ultimele convorbiri pe această temă au avut loc, cu două săptămâni în urmă, dar atunci reprezentanții celor două state nu au reușit sa ajungă la un compromis. Fără rezultate s-au încheiat și convorbirile de luni, de la Ankara, iar consultările pe această temă au urmat și marți, 6 august. Ankara mizează pe crearea unei zone de securitate pe teritoriul Siriei, care să traverseze granița turcă şi să aibă o lungime de cel puţin 32 de km, fiind controlată doar de partea turcă.
În opinia autorităților turce, în această zonă s-ar putea instala aproximativ 3 milioane de refugiați sirieni care se află în momentul de față pe teritoriul Turciei. Totodată, Ankara cere Washingtonului să îndepărteze grupările kurde de la granițele Turciei și să le confiște armamentul american, care le-a fost oferit pe parcursul ultimilor ani pentru a lupta împotriva grupării teroriste Stat Islamic.
Amintim că miliția kurdă YPG a fost și este în continuare principalul aliat al SUA în lupta împotriva grupării teroriste Stat Islamic în această zonă. Unităţile miliției kurde YPG sunt cele care asigură în momentul de față paza sutelor de rebeli ai grupării Stat Islamic și a membrilor familiilor acestora care au fost reținuți în timpul operațiunii militare lansate în luna martie de SUA.
Potrivit publicației "The Washington Post", autorităţile de la Washington sunt dispuse să ajungă la un acord privind crearea unei zone demilitarizate pe teritoriul Siriei, pe o distanță de doar 14 km, și propun crearea unor patrule mixte în zonă împreună cu militarii turci.
Turcia amenință că, în cazul neinstituirii unei zone de securitate în nordul Siriei şi dacă ameninţările la adresa Turciei vor continua, Ankara va lansa o operaţiune militară la est de Eufrat. Totodată, Turcia amenință că, dacă nu va fi găsită o variantă de compromis, atunci ea va demara de una singură crearea zonei-tampon, a zonei de securitate. Despre planurile de lansare a unei noi operațiuni militare turce împotriva formațiunilor kurde la est de Eufrat se discută de mai bine de un an la Ankara.
Pentru prima dată, forțele militare turce au lansat un atac armat în această zonă, pe la sfârșitul lunii octombrie anul trecut, dar o operațiune de mare amploare nu a fost lansată din cauza riscului unei confruntări directe cu SUA.
"Vom distruge Turcia din punct de vedere economic, dacă va ataca kurzii", a amenințat, în luna ianuarie a.c., președintele american, Donald Trump.
În cele din urmă, Ankara și Washingtonul au reușit să ajungă la o singură înțelegere, demarând dialogul pe tema creării unei zone-tampon la frontiera turco-siriană. Dar pe parcursul celor șapte luni nu s-a ajuns la un acord care să convină ambelor părți. Situația din nordul Siriei s-a agravat brusc.
Totodată, relațiile dintre Turcia și SUA s-au agravat din cauza livrărilor în Turcia a sistemelor de rachete balistice rusești ZRK S-400.
Washingtonul a sistat participarea părții turce la programul F-35 și a amenințat Ankara cu sancțiuni. Însă niciuna dintre cele două părți nu doresc o agravare a situației.
"Subiectul cu privire la livrarea de către Rusia în Turcia a sistemelor de rachete S-400 s-a îndreptat într-o direcție total greșită. Să faci o legătură între programul F-35 și sancțiuni nu corespunde deloc spiritului aliaților şi cel mai bine înțelege acest fapt președintele SUA, Donald Trump", a declarat ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu.
Judecând după afirmațiile sale, Ankara intenționează să reexamineze problema relațiilor sale cu Washingtonul în ansamblu: SUA ar trebui să înceteze cooperarea cu miliția kurdă din Siria și să răspundă afirmativ la solicitările Turciei legate de lupta împotriva FETÖ, care este condusă de Fethullah Gulen, organizație pe care Ankara o acuză de tentativa de lovitură de stat din 2016 din Turcia.
"Este greu de imaginat faptul că Turcia va lansa o amplă operațiune militară împotriva kurzilor, cunoscând faptul că acolo sunt prezenţi militari nu doar din SUA, ci și dintr-o serie de state europene.
Analizând situația, constatăm că de fapt Turcia încearcă astfel să-și consolideze poziția sa de negociator", a precizat analistul politic rus din cadrul Consiliului Rus pentru Afaceri Externe, Aleksei Hlebnikov. De altfel "exercitarea unei presiuni la adresa Washingtonului este periculoasă pentru Ankara".
"Dacă Turcia va lansa o operațiune militară în Siria, aceasta va reduce capacitatea lui Trump de a face față unor sancțiuni impuse Turciei, influența taberei anti-turce în SUA va spori", a declarat cercetătorul Centrului pentru Studii Strategice pentru Orientul Mijlociu (ORSAM) de la Ankara, Oytun Orhan.
În opinia sa, aceste temeri pot amâna operațiunea militară a Turciei în estul Siriei, dar nu pentru mult timp.
"Pentru Turcia este vital să destructureze formațiunile kurde PKK şi YPG din Siria, fiind dispusă să ofere orice preț", a mai subliniat expertul. Acesta nu exclude faptul că Turcia ar putea începe prin reducerea operațiunilor militare de la graniță. Întrebarea este următoarea, în acest caz: Washingtonul se va decide la o confruntare militară directă cu Ankara pentru a-i proteja pe kurzi?
Publicaţia "The Washington Post" consideră că pentru aceasta Donald Trump nu dispune de resurse militare suficiente, el nu va ajunge la o înțelegere cu Congresul SUA.
Reprezentantul special al președintelui Federației Ruse în Siria, Aleksandr Lavrentiev, a comentat pentru "Kommersant" situația din Turcia. În același timp, autoritățile de la Washington nu ar dori să piardă alianța lor cu kurzii, de teama unor amenințări din partea Ankarei de a-i forța pe americani să intensifice dialogul cu Damascul pe tema retrocedării teritoriilor de pe malul estic al Eufratului sub controlul autorităților siriene.
Asupra acestei variante insistă însă Moscova, și anume în astfel de condiții ea este dispusă să ofere protecție kurzilor. Însă, în momentul de față prioritară pentru Rusia este situația din zona de escaladare Idlib, unde luni, după trei zile de la anunțul Damascului de încetare a focului, au fost reluate operațiunile militare. Dacă Ankara nu va împiedica Damascul și Moscova să desfășoare operațiuni militare în Idlib, atunci Rusia ar putea închide ochii la operațiunea militară pe care intenționează să o lanseze Turcia în estul Siriei.
0
0
