Emmanuel Macron merge luni la Belgrad pentru "a reînnoda legături slăbite" cu Serbia. Una din temele principale ar trebui să fie cea a relaţiilor cu Kosovo, fosta provincie sârbă cu majoritate albaneză devenită independantă în 2008, potrivit France 24, citat de Rador.

Emmanuel MacronFoto: Wikipedia

Va fi prima vizită a unui preşedinte francez în Serbia după cea a lui Jacques Chirac în 2001. În Balcani, Franţa a fost puţin prezentă. Emmanuel Macron merge luni, 15 şi marţi 16 iulie la Belgrad cu obiectivul, potrivit Parisului, de "a reînnoda legături slăbite" cu Serbia, după mai multe neînţelegeri în ultimii ani.

Una din temele principale ar trebui să fie cea a relaţiilor cu Kosovo, fosta provincie sîrbă majoritar albaneză devenită independentă în 2008, fără ca Belgradul sau Moscova să recunoască această suveranitate. Tensiunile s-au amplificat o dată cu aplicarea de către Kosovo, la sfârşitul lui 2018, de taxe vamale de 100% pe produsele sîrbeşti.

Dialogul privind normalizarea relaţiilor Serbia-Kosovo, dus sub egida Uniunii Europene, este astfel blocat de luni de zile.

Posibilitatea de a încerca să rezolve conflictul printr-un schimb de teritorii rămâne în suspans. Parisul este deschis la aceasta soluţie, spre deosebire de Berlin, care se teme să redeschidă cutia Pandorei naţionalismelor.

Greşeala protocolului francez

Un alt subiect delicat, cererea de aderare a Serbiei la UE, referitor la care Parisul are o poziţie prudentă. "Preşedintele Republicii susţine perspectiva europeană a Balcanilor, dar a spus de asemenea că această aderare va avea loc atunci când UE va fi mai întâi reformată, ceea ce este foarte bine înţeles de sârbi", potrivit Palatului Élysée, în opinia căruia UE, încetinită de funcţionarea sa dificilă în 28 de membri, nu are actualmente capacitatea de a absorbi o nouă extindere.

Parisul şi Belgradul trebuie de asemenea să depăşească situaţia creată de greşeala protocolului francez de la ceremonia din 11 noiembrie, care a indignat Serbia. Preşedintele Aleksandar Vucic a fost aşezat într-o tribună secundară, în vreme ce Hashim Thaçi, preşedintele Kosovo, era aşezat în tribuna principală, împreună cu Emmanuel Macron, Donald Trump şi Vladimir Putin.

Un alt diferend, refuzul justiţiei franceze din aprilie 2017, de a-l preda pe Ramush Haradinaj, actual prim-ministru al Kosovo, cerut de justiţia sîrbă, care îl acuză de crime de război din timpul conflictului din Kosovo.

Prezenţa chineză

În acest context, Emmanuel Macron trebuie să inaugureze un monument al prieteniei franco-sârbe într-un parc din centrul Belgradului, a cărui inscripţie "Iubim Franţa aşa cum ne-a iubit ea" a fost murdărită cu vopsea neagră în decembrie.

Această lipsă de dragoste este însoţită de slăbiciunea legăturilor economice, chiar dacă Vinci a câştigat recent concesiunea aeroportului din Belgrad şi Alstom rămâne în cursă pentru proiectul de metrou la Belgrad. Dar grupul francez, ai cărui lideri vor face parte din delegaţia franceză, este în concurenţă cu un consorţiu chinez.

Balcanii sunt o piesă importantă în "Noile drumuri ale mătăsii", mega-proiect chinezesc pentru dezvoltarea puterii sale economice mondiale. De şase ani, chinezii sunt activi, propunând împrumuturi cu dobândă mică şi rivalizând cu companiile europene. Între 2007 şi 2017, Beijingul a anunţat un total de 12 miliarde de euro împrumuturi pentru ţările din regiune, din care o treime pentru Serbia.