Un general rus de rang înalt a acuzat armata americană că a înşelat Moscova cu privire la intenţiile de poziţionare a rachetelor la frontierele tensionate din Europa de Est şi cu privire la o posibilă planificare de desfăşurare de noi arme cu rază lungă în regiune, a relatat agenţia rusă de știri Tass, citată de Rador.
Generalul-maior Andrei Sterlin, şeful Direcţiei Operaţionale Principale a Statului Major al armatei ruse, a declarat joi în Camera inferioară a Parlamentului Moscovei că e posibil ca SUA să accelereze pregătirile pentru plasarea de rachete cu rază medie sau intermediară în România, după ce ambele ţări au suspendat angajamentele faţă de Tratatul privind forţele nucleare intermediare din 1987 (INF). Acordul a interzis armele terestre cu rază între 310 şi 3.420 de mile.
"Este posibil ca Pentagonul să decidă să intensifice pregătirile pentru facilităţi, fără să aştepte finalizarea procedurilor legale cu privire la Tratatul INF", a spus Sterlin, argumentând că Washingtonul a respins încercările Moscovei de a rezolva disputa. Statele Unite au poziţionat deja un sistem de apărare antirachetă cunoscut sub numele de Aegis Ashore, în România, şi au planificat un altul în Polonia.
Sterlin a declarat joi că "în ceea ce priveşte aceste arme, Statele Unite au încercat de zeci de ani să ne convingă că planurile lor de apărare antirachetă au ca scop contracararea ameninţărilor limitate cu rachete din Coreea de Nord şi Iran şi că nu vor afecta capacitatea de descurajare a Rusiei. Astăzi, Washingtonul nu neagă că sistemul global de apărare antirachetă vizează Rusia".
Preşedintele Donald Trump a suspendat obligaţiile SUA faţă de INF în februarie, în urma acuzaţiilor îndelungate conform cărora racheta de croazieră Novator 9M729 a Rusiei a încălcat acordul.
Moscova a negat această afirmaţie şi a pretins, în schimb, că Aegis Ashore ar putea fi folosit ofensiv de către SUA, dacă va fi necesar, încălcând astfel termenii acordului, şi că desfăşurarea dronelor militare americane ar putea fi considerată o încălcare.
După suspendarea decisă de Trump, preşedintele rus Vladimir Putin a propus, de asemenea, retragerea, iar legislatorii de la Moscova au votat-o săptămâna trecută. Liderul rus a anunţat un moratoriu unilateral privind dezvoltarea armelor cândva interzise, până când va vedea astfel de evoluţii din partea SUA, iar Moscova a susţinut că a văzut exact acest lucru.
"Am făcut tot ce este posibil pentru a păstra Tratatul privind forţele nucleare intermediare", a declarat miercuri ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov, în Parlament, potrivit Tass.
"Cu toate acestea, iniţiativele noastre de a aborda preocupările ambelor părţi pe baza transparenţei reciproce au fost respinse". "Acum, începem să ne pregătim pentru o posibilă desfăşurare de rachete terestre ale SUA cu rază intermediară", a adăugat el.
"Decizii privind măsurile de răspuns sunt puse în aplicare". Diplomatul rus s-a întâlnit miercuri cu David Hale, subsecretar pentru probleme politice din SUA, dar citirile din partea ambelor părţi au arătat că se înregistrează puţine progrese în reducerea tensiunilor reînnoite dintre cele două mari puteri militare.
Putin a protestat de ani de zile faţă de ceea ce el şi oficialii cred că este dezvoltarea scutului de apărare antirachetă al Pentagonului, cu sprijinul unor aliaţi precum Polonia şi România, care fac parte din NATO, o alianţă militară occidentală condusă de SUA, care s-a apropiat de graniţele Rusiei în anii de după Războiul Rece.
Polonia şi România se află la numai câteva sute de kilometri de graniţa de vest a Rusiei. Anul trecut, Putin a dezvăluit o serie de sisteme de arme de ultimă generaţie, cu capabilităţi nucleare, despre care se spune că sunt invulnerabile chiar şi pentru cele mai moderne sisteme de apărare, exprimând frustrarea că plângerile sale anterioare au fost ignorate.
Pe măsură ce acest arsenal - inclusiv o rachetă balistică intercontinentală, un vehicul de alunecare hipersonic şi o torpilă nuclear subacvatică, printre altele - au fost testate, Trump şi-a declarat intenţia de a face din scutul antirachetă global o realitate, cu ocazia revizuirii apărării antirachetă, din ianuarie.
Planul ambiţios include mai multe măsuri interne antirachetă, precum şi interceptori amplasaţi în spaţiu, care au înfuriat atât Rusia, cât şi China, care au cerut fără succes SUA să semneze un tratat care interzice armele în spaţiu. Totuşi, Trump a încercat să obţină implicarea Beijingului într-un nou Tratat INF, precum şi în reînnoirea unui nou acord de control al armamentului, Noul Tratat de Reducere a Strategiei privind Armele (START), care limitează arsenalul nuclear al SUA şi al Rusiei, însă China - care are semnificativ mai puţine arme nucleare - a respins ambele acorduri.
3
2
