Într-o noapte din octombrie 2001, la scurt timp după atacurile al-Qaeda de la World Trade Center și Pentagon, un avion privat ateriza la Karachi. Masood Anwar, un cunoscut jurnalist pakistanez, a primit un pont neașteptat de la un amic de la aeroport: „Erau bărbați mascați. Au urcat la bord un om cu sac pe cap dimineața devreme. Cineva a filmat toată treaba. Nimeni nu avea voie să se apropie.”, potrivit thebureauinvestigates.com, citat de Rador.
Articolul lui Anwar avea să fie, deși nimeni nu știa la acea vreme, începutul unui fir care a dus până în inima celei mai secrete operațiuni din „Războiul contra Terorii” al CIA: programul „extrădare, detenție, interogare” (RDI), o activitate clandestină întinsă pe nouă ani în cadrul căreia nenumărați prizonieri au fost transportați cu avioane prin toată lumea pentru a fi torturați în locuri secrete.
CIA a început prin a înhăța suspecți de terorism de pe stradă și a-i transfera în secret pentru interogatorii în Orientul Mijlociu. Însă curând agenția a decis că are nevoie să aibă propriile sale închisori, cunoscute drept „situri negre”. În următorii câțiva ani, ea a înființat o rețea de închisori și o flotă de avioane private pentru a muta oameni dintr-o temniță în alta.
În decembrie 2014, Biroul [de Jurnalism de Investigație], împreună cu The Rendition Project, a inițiat un mare proiect care își propunea să descopere istoria programului RDI. Imboldul pentru investigația noastră l-a constituit mult așteptata publicare a unui raport privind tortura CIA-ului întocmit de Comitetul Selectat de Informații al Senatului SUA. Autorii raportului au avut acces la nivel înalt la documentele interne ale CIA, pe care le-au examinat pentru a produce o evaluare incriminatoare a brutalității, proastei administrări și ineficienței programului de tortură. Însă ei au fost forțați de administrația Obama și de către CIA însăși să cenzureze - „redacteze” - toate acele părți ale raportului care puteau identifica momentele și locurile anume în care s-au comis abuzurile.
Acest aspect este important, întrucât, dacă nu se pot lega activitățile ilegale de momente și locuri anume, căutarea dreptății este zădărnicită și orice tragere reală la răspundere - legală, publică, istorică - rămâne doar un miraj.
Raportul Senatului a oferit totuși un element esențial în premieră: prima listă completă a deținuților încarcerați la siturile negre ale CIA. 119 nume, fiecare cu data capturării (cenzurată) și numărul zilelor de detenție (date de asemenea parțial cenzurate).
În zilele următoare publicării raportului ne-am apucat de muncă pentru a reconstitui lista cu tot cu datele cenzurate. Descoperirea unei date a însemnat de multe ori că o puteam lega de un zbor; potrivirea cu un zbor înseamnă că putem deduce unde a fost adus ori trimis un deținut. Pe măsură ce corelam mii de informații - din documente guvernamentale de-secretizate, din notele de subsol ale raportului Senatului, din date aviatice, din documentele unor companii cărora li s-au delegat zboruri de extrădare, din procese judiciare, din presă și din investigațiile unor ONG-uri - contururile programului secret al CIA de detenție și tortură au început să se reliefeze mai clar. În loc de a înțelege doar anumite istorii individuale, am fost în măsură să începem să discernem întreaga amploare a dezvoltării programului.
Mai mult de patru ani mai târziu, publicăm rezultatele investigației noastre într-un raport de 400 de pagini intitulat „Tortura CIA Necenzurată”. Este pentru prima oară când programul RDI este dezvăluit sistematic, în întregimea sa.
Atunci când comitetul senatorial și-a publicat raportul, mai puțin de jumătate din numele de pe lista deținuților erau cunoscute. Noi am scris în 2015 că doar 36 dintre oamenii deținuți de CIA au fost duși la Guantanamo Bay, în vreme ce soarta multora dintre ceilalți rămânea un mister. Arestați în secret, încarcerați în secret, ei au fost făcuți să dispară din program tot în secret - unii înapoi la casele lor, alții în detenție continuată în alte țări, din nou, adesea în secret.
De atunci, am fost în măsură să reconstituim istoria - măcar parțial - a aproximativ 100 de deținuți. Am depistat peste 60 de operațiuni de transportare a lor la și de la închisori. Am descoperit cine a fost încarcerat în Afganistan și am dezvăluit mai multe informații despre cine a fost trimis la siturile negre din Europa, în Polonia, România și Lituania. Am scos totodată la lumină detalii privind cât de implicat a fost Regatul Unit în administrarea generală a rețelei de tortură a CIA.
Anul trecut câteva dintre constatările noastre au fost citate în două verdicte date de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a hotărât că România și Lituania au ajutat SUA să încarcereze ilegal deținuți pe teritoriul lor, fără nici o posibilitate de comunicare cu exteriorul. În alte cazuri, munca noastră a ajutat echipe de avocați, anchete ale poliției și proiecte civice de tragere la răspundere.
„CIA Torture Unredacted” este cea mai cuprinzătoare relatare publică a unuia dintre cele mai tulburătoare elemente ale „Războiului contra Terorii”: un program global de răpiri și tortură sistematice, executat de către cel mai puternic dintre statele liberale democratice ale lumii, cu violarea legilor pe care ele susțin că le apără. În fața obstrucționării și negării necontenite ale guvernelor implicate, noi sperăm că raportul va deveni un punct central de referință pentru toți cei care sunt interesați de răspundere, adevăr și stat de drept.
Raportul integral poate fi descărcat la adresa:
https://www.therenditionproject.org.uk/documents/RDI/190710-TRP-TBIJ-CIA-Torture-Unredacted-Full.pdf
Articol de Crofton Black (cercetător, jurnalist și scriitor)-THE BUREAU OF INVESTIGATIVE JOURNALISM (preluare Rador)
