Autoritatea Fiscală este pe cale să încheie dosarul anchetei cazului Swissleaks, iar rezultatele nu au compensat eforturile inspectorilor de la fisc. Ancheta, care a început în 2016, a încheiat deja procedurile legate de 93 de contribuabili, mai lipsind doar șase lipsesc. Corecțiile la veniturilor IRS (Impozitul Persoanelor Fizice) nu au ajuns la un milion de euro, ceea ce a determinat AF să conchidă că "rezultatele acțiunilor întreprinse au fost nesemnificative față de cheltuiala resurselor necesare", potrivit Diario de Noticias, citat de Rador.
Scandalul a izbucnit în 2015, când o anchetă jurnalistică a difuzat mii de înregistrări de conturi la banca HSBC din Elveția, ceea ce a dus la dezvăluirea mai multor cazuri de evaziune fiscală, inclusiv a unor contribuabili portughezi. Autoritatea Fiscală a intentat procese un an mai târziu, însă a sfârşit prin a găsi majoritatea conturilor închise, iar deținătorii lor au fost amnistiaţi în urma unor succesive amnistii fiscale ale guvernelor Sócrates și Passos Coelho.
În Raportul Privind Combaterea Fraudei și a Evaziunii Fiscale și Vamale din 2018, fiscul subliniază că șase contribuabili sunt încă în curs de investigare, dar recunoaște "marea dificultate" în obținerea de informații din partea băncii elvețiene și a altor entități.
Malta aduce 9 milioane de euro
Acțiunea specială care a avut până acum mai mult succes în recuperarea impozitelor care au scăpat de sita fiscului, deși mai discretă, este legată de procesul Malta Files, operaţiune începută tot din cauza unei alte anchete jurnalistice. În acest caz, Autoritatea Fiscală a reușit să recupereze peste opt milioane de euro și dobânzi compensatorii de aproximativ 900.000 de euro.
În acest proces, 100 de contribuabili - dintre care 51 erau privați - au fost anchetați, conducând la reglementări voluntare în valoare de 32 de milioane de euro.
În cazul scandalului Panama Papers, AF arată că doar un proces a condus la o corecție în valoare de 4,6 milioane de euro, în ciuda faptului că fiscul a inițiat ancheta în 23 de cazuri. Doar nouă au fost închise și, încă o dată, AF afirmă că așteaptă un răspuns la cererile de informații din străinătate.
Indicii de fraudă în sport
Anul trecut, fiscul a încheiat 30 de anchete care implică cluburi, jucători și agenți sportivi care au condus la corecţii de venituri în TVA și IRC (Impozit pe Ventul Persoanelor Juridice) de aproximativ patru milioane de euro, dar au identificat, de asemenea, "indicii de operațiuni frauduloase , aflateîn prezent sub protecţia secretului justiției".
În ciuda sumelor mici, autoritățile fiscale continuă să acorde atenție fotbalului, "având în vedere sumele implicate în tranzacțiile cu jucători, comisioanele de brokeraj și drepturile de imagine".
O altă zonă cu o mai mare complexitate este economia paralelă, ale cărei anchete au permis, de asemenea, doar recuperarea a 295.000 de euro din impozite, după corecții de 5,6 milioane de euro. Aceste anchete au condus, de asemenea, la urmărirea penală pentru fraudă calificată.
Dar toate aceste acțiuni speciale ale Autorității Fiscale descoperă o parte infimă din impozitele care rămân de încasat. Potrivit raportului, cifrele care lipsesc au atins 958 de milioane de euro anul trecut, o creştere cu 8,4% fata de anul precedent. Corecțiile de venit au totalizat 4,3 miliarde de euro, mai puțin de jumătate din acestea fiind modificări voluntarea făcute de contribuabili.
Ridicarea secretului bancar
Anul trecut, Autoritatea Fiscală a inițiat aproximativ o mie de procese de supraveghere a secretului bancar, iar 200 au fost încheiate. Dar, în doar 20% din cazuri contribuabilii au refuzat să-și prezinte contul în mod voluntar.
În datele prezentate, este, de asemenea, posibil să se verifice că, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, fiscul câștigă atunci când merge în instanță. De 11 ori sentințele pronunțate au fost în favoarea Autorității Fiscale. Într-un singur caz, contribuabilul a reușit să câștige.
Abuzul de încredere fiscală a reprezentat 81% din infracțiunile înregistrate de Autoritatea Fiscală în 2018, dintr-un total de 3509 de cazuri. Iar o treime din denunţuri și participații (34%) se referă la neemiterea de facturi sau la omisiuni de venit și de venituri din închiriere.
Spațiile de cazare locale, spălătoriile cu autoservire și comerțul cu autoturisme importate sunt desemnate de către fisc drept "sectoare cu risc ridicat".
