Prin depășirea ratei admise de uraniu îmbogățit, Teheranul intenționează să facă presiuni asupra europenilor pentru ca aceştia să reducă efectul sancțiunilor americane. Luni, 8 iulie, Iranul a anunțat că acum își îmbogățește uraniul la 4,5%. La 90%, combustibilul nuclear poate fi folosit pentru fabricarea bombei atomice, pe care Teheranul neagă că doreşte să o obţină, potrivit Le Point, citat de Rador.
Pentru a doua oară în mai puțin de o săptămână, Republica Islamică se pregătește să încalce unul dintre angajamentele sale în acordul nuclear iranian. Luni, după ce a depășit pragul de 300 de kilograme de uraniu slab îmbogățit stabilit în text, Teheranul a anunțat, tot luni, că a depășit nivelul de îmbogățire de 3,67% stabilit de acord. "În această dimineață, luni, gradul de puritate al uraniului produs a ajuns la 4,5%", a declarat Behrouz Kamalvandi, purtătorul de cuvânt al Organizației iraniene a Energiei Atomice, potrivit agenției semi-oficiale ISNA.
Dacă atinge o rată de îmbogățire de 90%, uraniul poate fi utilizat pentru fabricarea unei bombe atomice, lucru pe care Iranul îl neagă formal. Dar aceste încălcări sunt cu atât mai răsunătoare cu cât Republica Islamică și-a respectat toate angajamentele de la semnarea acordului, în iulie 2015, potrivit rapoartelor multiple ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).
"Această acțiune nu înseamnă sfârşitul acordului nuclear", asigură, totuşi, o sursă diplomatică din Orientul Mijlociu. "Este vorba, mai presus de toate, despre un avertisment pentru partenerii noștri europeni. Nu mai puteam rămâne singurul partener care respectă integral partea sa din text, fără ca ceilalţi parteneri să facă nimic. A trebuit să acționăm pentru mândria noastră și să răspundem presiunii exercitate de poporul nostru". Semnat de Iran și de marile puteri (Statele Unite, China, Rusia, Marea Britanie, Franța și Germania), acum patru ani, acordul nuclear al Iranului se află într-o stare de moarte clinică de la retragerea unilaterală Statele Unite, în mai 2018.
Potrivit textului, iranienii și-au redus drastic activitățile nucleare sensibile. Dar, retragându-se anul trecut din textul pe care îl consideră "cea mai proastă afacere din istorie", președintele american Donald Trump a reimpus sancțiuni draconice împotriva sectorului financiar și exporturilor de petrol iraniene, asfixiind economia iraniană, care ar fi trebuit să beneficieze de efectele pozitive ale încheierii acordului nuclear. Amenințarea unor sancțiuni extrateritoriale (și non-europene) împotriva unor companii străine care tranzacționează cu Iranul le-a determinat pe majoritatea să părăsească Republica Islamică.
Pentru a încuraja Teheranul să-și onoreze angajamentele, Franța și Germania au lansat în ianuarie anul trecut INSTEX, un "vehicul financiar de compensare" care ar trebui să permită Iranului să continue să facă comerț cu Europa, în ciuda sancțiunilor americane și pentru a scuti o economie vlăguită. Cu toate acestea, la șase luni de la lansare, mecanismul nu a efectuat nici cea mai mică tranzacție financiară, inclusiv pentru bunurile care ne se află sub incidenţa sancțiunilor. "Au trecut luni de când europenii ne-au cerut să le dăm încă o lună", pledează sursa diplomatică din Orientul Mijlociu. "În ciuda anunțurilor europene, nu am văzut încă nimic. Era nevoie de un electroșoc".
Exact cu două luni în urmă, "moderatul" președinte iranian Hassan Rohani le-a dat un ultimatum țărilor europene, oferindu-le șaizeci de zile pentru a găsi o cale de ieșire din criză, cu amenințarea voalată că Iranul îşi va relua activitățile nucleare ilicite. "Și a funcționat", continuă sursa. "Europenii se străduiesc să salveze acordul nuclear și au capacitatea de a o face".
Hotărâţi să salveze un text cheie pentru neproliferarea nucleară, obţinut cu mari eforturi după treisprezece ani de criză și care a permis la acea dată evitarea unui conflict armat cu Iranul, Franța, Germania și Marea Britanie lucrează în culise pentru a ușura presiunea economică asupra Republicii Islamice. Pe 29 iunie, la Viena, o reprezentantă a diplomaţiei Uniunii Europene, Helga Schmid, a anunțat că mecanismul INSTEX este acum operațional, un progres pe care Teheranul îl consideră deocamdată "insuficient". Sâmbătă seara, președintele francez Emmanuel Macron s-a întâlnit, mai mult de o oră, cu omologul său iranian pentru "a explora până pe 15 iulie - conform Elysee - condițiile pentru reluarea dialogului între toate părțile". Cu mai multă discreție, China continuă să cumpere petrol iranian.
"Astăzi, ar fi necesar un gest politic puternic al Europei faţă de Iran, de exemplu prin deschiderea unei linii de credit pentru finanțarea unor produse, precum medicamentele, care nu intră sub incidența sancțiunilor", spune sursa diplomatică. Ministrul adjunct de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a mers mai departe spunând că ISTEX ar trebui să permită achiziționarea de petrol iranian, deși interzis de Statele Unite, dar autorizat pe plan internațional.
Între timp, Republica Islamică accentuează inteligent presiunea asupra Occidentului. Duminică, Abbas Araghchi le-a dat un nou ultimatum celorlalte ţări semnatare ale acordului pentru "a găsi o soluție, în caz contrar, în 60 de zile [ei] vor începe [a] a treia etapă a planului de a reduce angajamentele luate de Iran", a avertizat el, fără a-și preciza intențiile. Cu un stoc de peste 300 de kilograme de uraniu îmbogățit la mai mult de 3,67% și 5.060 de centrifuge, nivelul activităților nucleare ale Republicii Islamice este încă departe de cel - problematic - de dinainte de încheierea acordului privind energia nucleară (10.000 kilograme de uraniu slab îmbogățit și 19.000 de centrifuge) și încă departe de cel necesare pentru producerea bombei atomice. Dar mesajul trimis de Teheran pare clar.
"Iranul nu are nevoie de toate aceste centrifuge și bomba atomică este interzisă conform unui fatwa [edict religios] al Ghidului", încearcă să liniștească o sursă iraniană (Iranul a desfășurat încă activități asupra nuclearului militare până cel puțin în 2013). "Ne putem întoarce la angajamentele noastre la fel de repede cum le-am încălcat".
