După felicitări au venit avertismentele. A doua zi după alegerea lui Kyriakos Mitsotakis, europenii i-au spulberat speranțele noului prim-ministru grec cu privire la renegocierea traiectoriei fiscale a țării, așa cum a lăsat el să se înţeleagă în timpul campaniei sale. "Angajamentele sunt angajamente", a declarat luni, 8 iulie, președintele Eurogrupului, Mario Centeno. "Dacă nu ni le ținem, credibilitatea este primul lucru care se va prăbuși. Acest lucru va aduce mai puțină încredere, mai puține investiții și, în cele din urmă, o creștere mai mică" , a continuat el, potrivit Le Monde, citat de Rador.
Aceeași opinie din partea franceză, unde se estimează că noua putere conservatoare nu va putea inversa angajamentele asumate de Grecia, în ciuda unui impas pentru țară sau a dificultăților pentru zona euro. "Orice întoarcere la tensiuni ar fi rapid sancționată de piață", a confirmat un oficial de rang înalt.
Miniștrii de Finanțe din zona euro s-au reunit luni la Bruxelles pentru a examina situația economică, fiscală și financiară a Greciei, precum și respectarea angajamentelor post-program. Deși în iunie 2018, Atena a ieşit de sub tutelă, ea este totuși supusă supravegherii creditorilor săi din zona euro (19 state membre ale UE). Un "cadru de supraveghere consolidat" care permite, în special, condiționarea restructurării datoriilor, adoptată anterior, pentru a se conforma reformelor aprobate în ultimii ani.
Cel mai recent raport prezentat luni miniștrilor europeni raportează o încetinire a ritmului de creștere în Grecia, a cărei datorie de anul trecut a fost de 180% din PIB. El remarcă faptul că reducerile fiscale și beneficiile de pensionare anunțate în luna mai pun în discuție realizarea obiectivelor bugetare stabilite cu creditorii săi din zona euro. "Ritmul punerii în aplicare a reformelor a încetinit în ultimele luni, iar unele măsuri nu corespund angajamentelor luate în faţa partenerilor europeni", se indică arată în documentul care constată că, din cele cincisprezece măsuri anunțate, multe sunt în întârziere.
Dar instituțiile europene sunt îngrijorate în special de promisiunile de campanie ale noului prim-ministru grec. Înainte de alegeri, candidatul partidului Noua Democraţie (ND, dreapta) și-a exprimat, în mai multe rânduri, intenția de a renegocia obiectivul excedentului primar convenit de 3,5% din produsul intern brut (PIB) până în 2022. Excedentul primar este diferența dintre încasări și cheltuieli, fără a lua în considerare serviciul datoriei, al dobânzilor pe care statul trebuie să le onoreze în mod evident. "Dacă venim la Bruxelles cu un plan de reforme rezonabile care să susțină creșterea economică, cred că este posibilă discutarea reducerii obiectivelor de excedent bugetar cerute de Grecia. Dacă prezentăm un plan care să garanteze că creșterea grecească va fi mai mare de 3%, partenerii noștri europeni ar trebui să vadă acest lucru cu ochi buni", asigurase Mitsotakis în coloanele noastre.
La acea vreme, europenii s-au ferit să comenteze. Dar, a doua zi după alegeri şi odată făcute felicitările, a venit ceasul pentru fermitate: "Obiectivul de 3,5% a fost piatra de temelie a programului de ajutor de la început. Aceasta este o condiție sine qua non pentru măsuri suplimentare de reducere a datoriilor", a declarat Klaus Regling, directorul Mecanismului European de Stabilitate, anunțând o prima vizită la Atena săptămâna viitoare. Acesta a insistat asupra faptului că instituția sa este un "partener pe termen lung" al Greciei, în măsura în care cele 200 de miliarde de împrumuturi acordate se întind peste 40 de ani, și, prin urmare, va monitoriza cu atenție situația. Prin urmare, există riscul că vor exista mai multe promisiuni de campanie care nu vor fi respectate.
