Turcia, ţară independentă şi fermă, care, în pofida ameninţărilor SUA şi NATO, nu renunţă la decizia de a cumpăra /sisteme ruseşti/ S-400, numără zilele până la livrare. Între timp continuă discuţiile legate de locul în care vor fi amplasate sistemele S-400 şi dacă radarele lor vor fi sau nu active. În plus, există şi persoane care susţin că aceste rachete nu sunt strategice ci o armă tactică şi operativă. Din acest motiv, este util să amintim importanţa rachetelor S-400 din perspectiva Turciei. Pentru că, până la urmă, toate aceste discuţii arată ce armă vitală şi strategică sunt S-400... Mai ales când luăm în calcul activitatea de adunare de informaţii militare pe care o derulează S-400... Adică acest sistem, pe lângă prevenirea atacurilor cu avioane şi rachete, poate monitoriza toate dinamicile din zonă datorită radarelor sale sensibile şi anulează riscul unor atacuri surpriză. Acesta este unul dintre motivele pentru care SUA au vociferat atât, potrivit Millyet, citat de Rador.
Una dintre întrebările importante care se pun acum este următoarea: De cine şi cum ne vor păzi sistemele S-400? Răspunsul îl dă fostul şef al Serviciului de Informaţii al Statului Major General, generalul în retragere İsmail Hakkı Pekin:
"Cu siguranţă, ar putea fi un atac aerian al Greciei. Ar putea fi avioane ale Israelului şi atacuri cu rachete anti-balistice. Există şi Iranul, acum nu ne este duşman dar nu ştiţi ce se poate întâmpla mâine, până la urmă are rachete balistice cu rază de acţiune de 2.000-2.500 de kilometri. Ar putea fi şi Armenia. Turcia nu are nicio acoperire aeriană în faţa acestor posibile pericole. Noi avem rachete antiaeriene şi stinger cu raza de 7-8 kilometri pe care le lansăm de la umăr. Acestea însă asigură apărarea antiaeriană de proximitate a trupelor terestre. În cadrul forţelor Maritime, exisă sisteme care asigură protecţia de proximitate a navelor. Nici măcar aceste sisteme nu sunt pe fiecare navă. Şi Forţele Aeriene au sisteme pregătite pentru protecţia împotriva bombardamentelor sau pentru vânătoarea altor avioane. Adică trimiteţi dincolo avioanele şi distrug alte avioane când sunt în aer sau la sol. Dar acum condiţiile s-au schimbat, avioanele pot lansa rachete cu rază de acţiune 150-200 de kilometri. De exemplu, un avion care decolează din Tel Aviv poate lansa către Turcia o rachetă cu rază de acţiune de 150-160 de kilometri fără să ne încalce frontiera. Acum avem nevoie de sisteme care să prevină astfel de atacuri, nu ajunge doar cu avioane. Adică oricine ar fi duşmanul, oriunde priviţi împrejur, ameninţările sunt tot mai multe".
Reporter: Dar ce se întâmplă cu afirmaţiile privind dependenţa faţă de Rusia?
Hakkı Pekin: "Aşa cum devenim dependenţi de SUA când cumpărăm F-35 şi Patriot, tot aşa putem deveni dependenţi de Rusia. Dar Turcia încearcă să rezolve acest aspect. Şi cumpără aparatură cu transfer de tehnologie. Poate aşa, la un moment dat, Turcia va deţine propriul sistem de apărare aeriană. Turcia trebuie să facă acest lucru".
Reporter: SUA deţin numeroase rachete de atac, ce se întâmplă dacă vin şi aruncă aceste rachete?
Hakkı Pekin: "Turcia nu are nicio intenţie să lupte cu SUA. La fel, nici SUA nu au nicio intenţie să lupte cu Turcia. Şi chiar dacă s-ar întâmpla, Turcia ar lua alte măsuri, ar dezvolta un sistem de apărare asimetrică şi le-ar scoate pe nas laptele pe care l-au supt de la mama lor. Adică aruncă SUA cu rachete, dar apoi ce se va întâmpla... Gata cu şefia mondială pe care o au SUA în capul lor".
Pe scurt, Turcia cumpără sistemele S-400 nu pentru a lupta cu cineva ci pentru a-şi proteja propriile interese şi pentru apărare. Şi vrea să fie pregătită pentru posibile atacuri surpriză. Din acest motiv, rachetele au o valoare strategică adăugată pentru forţa Turciei. Desigur, cu condiţia să devină active din momentul în care sunt desfăşurate...
8
7
