Era în luna mai 2012 când, în plină fărâmiţare a sistemului politic ca urmare a marii crize economice şi politice, Zorii de Aur urcau vertiginos în Grecia de la 0,29% în alegerile din 2009 la 6,97%, un procent pe care şi l-a păstrat la alegerile repetate din luna iunie şi care a echivalat cu 18 mandate de parlamentar. Formaţiunea neonazistă, exploatând tensiunea politică a acelor vremuri, a urcat pe valul de populism pe care l-a întreţinut în continuu, potrivit Kathimerini, citat de Rador.
Mulţi îşi vor aminti fotografiile de atunci în care membri ai formaţiunii ajutau doamne în vârstă să scoată "în siguranţă" bani din bancomate, dar şi imaginile de uzurpare a autorităţii statului, în care parlamentari ai partidului cereau documentele de identitate unor imigranţi pentru a vedea dacă se află legal în Grecia. A urmat apoi circul din parlament, unde parlamentarii aleşi au articulat discursul urii şi au vorbit în mod direct împotriva democraţiei.
"Valul" a continuat să "poarte" pe culmi Zorii de Aur. Sondajele date publicităţii arătau o tendinţă ascendentă a "partidului" care, în final, numai partid nu s-a dovedit a fi. Uciderea cu sânge rece a lui Pavlos Fyssas a început să alunge ceaţa pentru a ajunge la adevărata faţă a Zorilor de Aur: o organizaţie întunecată, cu structuri paramilitare. (Pavlos Fyssas a fost un cântăreţ de muzică rap, cunoscut pentru poziţiile sale antifasciste. El a fost ucis în septembrie 2013 de un membru al Zorilor de Aur în urma unei altercaţii la care au fost mobilizaţi un număr mare de adepţi ai formaţiunii de extremă dreaptă. Cercetările au arătat că resorturile asasinatului au fost politice, iar în noaptea crimei atât făptaşul, cât şi ceilalţi atacatori au comunicat cu alţi membri ai partidului, inclusiv cu parlamentari şi lideri din conducerea la vârf. Asasinatul lui Pavlos Fyssas face parte alături de alte atentate şi acţiuni violente dintr-un proces mai amplu de anchetare a partidului Zorilor de Aur ca organizaţie criminală n.trad.)
Arestările preventive ale liderilor săi în 2014 şi relatările presei dezvăluiau continuu şi în profunzime ce erau cu adevărat Zorii de Aur. Cu toate acestea, după cum s-a văzut la cele două rânduri de alegeri anticipate din 2015, Zorii de Aur tindeau să-şi creeze o "bază electorală" de circa 6% , având în vedere că în ianuarie au obţinut 6,28%, iar în septembrie 6,99%. Cei patru ani care au urmat au demonstrat însă că Zorii de Aur nu au fost nimic altceva decât un efect negativ al crizei. Decăderea treptată care se întrevedea în ultimul timp s-a confirmat la recentele alegeri europarlamentare, la care formaţiunea a obţinut 4,87%. Acest rezultat a fost unul decisiv întrucât a precipitat prăbuşirea o lună mai târziu, lăsând formaţiunea în afara parlamentului.
TO VIMA: Ocazia lui Mitsotakis şi lecţia lui Tsipras
Rezultatul alegerilor reprezintă o mare victorie pentru Noua Democraţie, dar şi pentru Kyriakos Mitsotakis personal. Cetăţenii greci i-au dat ocazia de a pune în practică ceea ce a promis în campania electorală. Odată cu alegerile de ieri a devenit evident că se încheie un ciclu de guvernare în care predominante au fost aşteptările scăzute şi oscilările continue într-o serie de decizii şi reforme cruciale., potrivit To Vima, citat de Rador.
Însă este de asemenea o realitate că SYRIZA şi Alexis Tsipras, personal, şi-au păstrat cea mai mare parte a alegătorilor care le-au încredinţat soarta ţării în 2015. În ciuda marii înfrângeri de la alegerile europarlamentare au reuşit să-şi replieze forţele şi să rămână forţa dominantă în spaţiul opoziţiei.
KINAL (Mişcarea Schimbării, formaţiune socialistă, formată din rămăşiţele puternicului odinioară PASOK şi alte formaţiuni mai mici de centru-stânga n.trad.) a înregistrat o uşoară creştere a procentelor sale, dar nu dispune de dinamica prin care ar putea ameninţa dominaţia SYRIZA în terenul opoziţiei. După peripeţiile politice din anii crizei, este evident că Grecia se întoarce la un nou bipartidism. Rămâne de văzut dacă nou-creatul sistem bipolar va avea rezistenţa şi stabilitatea celor înregistrate în ultimele decenii.
Un mesaj deosebit de important al urnelor a fost prăbuşirea Zorilor de Aur. Formaţiunea neonazistă este condusă, în sfârşit, la marginea vieţii publice, acolo unde îi şi este locul. Este însă de asemenea notabil că forţele unor politici iraţionale continuă să supravieţuiască, fie şi la limită, şi vor face parte din următorul parlament.
Evoluţia Greciei pe viitor va depinde în primul rând de opţiunile şi strategia noului guvern. Mitsotakis va avea o mică perioadă de graţie, dar în scurt timp va trebui să arate că poate cu adevărat asigura revenirea economiei şi societăţii la normalitate, aşa cum a promis. Pariul nu este nici simplu şi nici uşor, dar aşteptările sunt numeroase, iar răbdarea limitată.
Însă dincolo de opţiunile guvernului, hotărâtoare în perioada următoare va fi şi atitudinea pe care Tsipras o va adopta în opoziţie. Rămâne, aşadar, să demonstreze dacă mandatul său guvernamental l-a făcut mai matur şi mai responsabil sau dacă va urmări, cum a făcut în trecut, o opoziţie extremistă, pentru a reveni la putere după o pierdere temporară, după cum a spus el.
Cetăţenii, prin votul lor, au ales duminică un guvern puternic, dar şi o opoziţie puternică. Aşteaptă şi speră de la ambele părţi să-şi îndeplinească sarcina ce le-a fost acordată cu responsabilitate, seriozitate şi având ca reper interesul naţional general.
