Sâmbătă s-au împlinit 70 de ani de la cel mai mare val al deportărilor staliniste din Basarabia și Bucovina de Nord, iar în Republica Moldova a fost zi de doliu național. Slujba de pomenire a victimelor deportărilor a provocat scandal între reprezentanții episcopiilor de Bălți care țin de Mitropolia Basarabiei, respectiv a Moscovei. Reprezentanții Episcopiei Basarabiei îi acuză pe cei ai Bisericii Ruse că au împiedicat oficierea slujbei de pomenire și condamnă "comportamentul agresiv şi descalificant".
Peste 35.000 de oameni au fost urcați în vagoane pentru vite și trimiși în Siberia sau Kazahstan, în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949. Ca în fiecare an, foști deportați și rudele acestora s-au adunat la Gara Feroviară din Bălți, la monumentul victimelor represaliilor staliniste, la ceremonii luând parte și premierul Maia Sandu și membrii Cabinetului său.
Slujba de pomenire a victimelor deportărilor a provocat însă scandal între reprezentanții Episcopiei de Bălți atât a Mitropoliei Basarabiei, cât și a Mitropoliei Moldovei, potrivit nordnews.md.
Conform agendei evenimentului reprezentanții Mitropoliei Basarabiei urmau să oficieze slujba de pomenire a victimelor deportărilor staliniste la ora 7.30 până la ora 9.00, iar cei de la Mitropolia Moldovei de la ora 9.00 până la ora 15.00, în scuarul Gării Feroviare de Nord din Bălţi. Ambele evenimente au fost autorizate de primăria municipiului Bălți. Când preoții din Mitropolia Basarabiei au început să oficieze slujba de pomenire, peste ei au venit cei de la Mitropolia Moldovei și a început scandalul.
Episcopia de Bălţi a Mitropoliei Basarabiei a transmis un comunicat de presă în care condamnă "comportamentul agresiv şi descalificant al fiilor duhovniceşti ai Patriarhiei Moscovei":
- "Din cauza preoţilor Episcopiei de Bălţi şi Făleşti (Patriarhia Moscovei) prezenţi la ora 7.30 în scuarul Gării Feroviare de Nord (cu toate că timpul rezervat lor a fost 9.00 - 15.00), slujba de pomenire a început cu o întârziere de 40 de minute şi a fost oficiată doar parţial, motivul scurtării sfintei slujbe fiind intervenţia brutală a preoţilor promoscoviţi peste slujitorii Episcopiei de Bălţi, interzicându-le, în mod abuziv, să oficieze slujba de pomenire, somându-i, în acelaşi timp, fără a avea vreun drept, să părăsească incinta scuarului Gării Feroviare de Nord;
- Episcopia de Bălţi condamnă comportamentul agresiv şi descalificant al fiilor duhovniceşti ai Patriarhiei Moscovei, arătat, în ziua de 6 iulie 2019, în scuarul Gării Feroviare de Nord din municipiul Bălţi, şi-i îndemnă, în duhul Evangheliei, să renunţe la acţiuni dezonorante pentru slujitorii altarului care aduc multă sminteală între creştini;
- În acelaşi timp, Episcopia de Bălţi respinge acuzaţiile nefondate, formulate de preoţii din jurisdicţia Patriarhiei Moscovei, conform cărora slujitorii Episcopiei de Bălţi ar fi venit în scuarul Gării Feroviare de Nord din municipiul Bălţi fără invitaţie şi pentru a crea disensiuni şi tulburări;
- Episcopia de Bălţi constată că preoţii din jurisdicţia Patriarhiei Moscovei au rostit, cu multă duşmănie, cuvinte jignitoare la adresa ierarhului şi clericilor din cadrul Episcopiei de Bălţi şi-i îndeamnă pe viitor să se abţină de la orice formulare ofensatoare;
- Episcopia de Bălţi regretă mult cele întâmplate, în ziua de 6 iulie 2019, în scuarul Gării Feroviare de Nord din municipiul Bălţi, şi-şi cere scuze de la victimele regimului totalitar comunist în numele tuturor celor implicaţi în incident;
- Totodată, Episcopia de Bălţi anunţă că este deschisă spre dialog şi conlucrare, pentru ca, în pace şi frăţietate, rămânând în duhul ultimelor întâlnirii între cei doi patriarhi - Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Sanctitatea Sa Chiril, Patriarhul Bisericii Ruse - a arăta că ortodocşii, indiferent de jurisdicţie, pot lucra împreună spre prosperarea credinţei ortodoxe".
Deportările din noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 (operaţiune denumită conspirativ "IUG”) s-au făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 "cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane şi româneşti, membrilor partidelor politice, gardiştilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât şi a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”.
Conform documentelor de arhivă, citate de deschide.md, la această operaţiune au participat 4.496 de "lucrători operativi” ai Ministerului Securităţii de Stat al URSS, inclusiv aduşi din alte republici, 13.774 de ofiţeri şi soldaţi şi 4.705 de activişti de partid din Moldova. Pentru asigurarea transportului intern a celor ce au fost ridicaţi au fost mobilizate 4.069 de autovehicule, iar pentru transportarea basarabenilor în Siberia şi RSS Kazahă au fost pregătite 30 de eşaloane de tren, respectiv 1.573 de vagoane de vite.
În total, în acea zi, au fost deportate 11.293 de familii - 35.796 de persoane, din care 9.864 bărbaţi, 14.033 femei şi 11.889 copii. Dintre aceştia, 7.620 de familii au fost considerate "chiaburi”, iar celelalte au fost acuzate de "colaborare cu fasciştii” și de apartenenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale”.
0
3
