Candidatul social-democrat olandez Frans Timmermans, care părea că a obținut un consens în Paris, Berlin, Madrid și Haga pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, a întâmpinat opoziţia șefilor de stat și de guvern ai dreptei europene, duminică seară la Bruxelles, scrie Le Figaro, citat de Rador.
La zece zile după o primă rundă nereușită, al doilea maraton consacrat numirilor pentru cele mai înalte responsabilități ale Uniunii Europene, care a început duminică seara, a continuat până luni dimineața. La ora șase, Cei 28 nu au părăsit clădirea Europa a Consiliului European. Discuţiile au continuat toată noaptea. La ora 23.00, după cină și o masă rotundă nereușită, președintele Consiliului, Donald Tusk, a suspendat reuniunea la nivel înalt pentru a avea întâlniri bilaterale cu toţi Cei 28.
Aceste schimburi au durat cinci ore în total. Și s-au reluat cu puțin timp înainte de ora cinci dimineața, fără ca nimeni să știe la ce oră s-ar putea termina. Fiindcă Emmanuel Macron și Angela Merkel vor să termine cu numirile pentru cele mai înalte poziţii ale UE, chiar dacă va dura mai mult de această dată. Obiectivul lor: evitarea procesului unei Europe incapabile să decidă. "Nu putem exclude 100% ca lucrurile să nu se rezolve astăzi, dar scopul este să se rezolve", a mărturisit un diplomat.
În zori, mai multe nume au fost testate pentru președinția Comisiei Europene. Printre acestea, social-democratul Franz Timmermans, dar și membrii PPE: directorul general al Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva, negociatorul-șef al Brexit pentru UE, Michel Barnier sau prim-ministrul Irlandei, Leo Varadkar. Acesta a făcut cunoscut că nu este interesat de nicio funcție europeană. În ceea ce privește celelalte nume, lucrurile păreau foarte simple. În cadrul discuțiilor din jurul acestui pachet de nominalizare, mai multe personalități au fost anchetate pentru președinția Băncii Centrale Europene. În special femei.
De exemplu, directoarea FMI, Christine Largarde, era vizată la începutul serii. Sylvie Goulard, viceguvernatorul Băncii Franţei, a fost de asemenea citată. Ca și Danièle Nouy, responsabilă de supravegherea băncilor în cadrul BCE și a cărei mandat se termină în curând. Trebuie spus că cei 28 se confruntă cu o problemă de paritate care ar putea fi rezolvată prin deschiderea președinției Băncii Centrale Europene către o femeie. Șansele belgianului Charles Michel pentru președinția Consiliului European păreau să se îndepărteze. Ce se va întâmpla în cele din urmă? Imposibil de spus. Un lucru este sigur: întreagul "mercato" european depinde de alegerea președintelui viitoarei Comisii. Numele său - propus de Consiliul European - trebuie apoi aprobat printr-un vot majoritar absolut în Parlamentul European.
Și Cei 28 au înțeles duminică cât de dicil este să manevreze situaţia pentru noul Parlament European, rezultat din alegerile de la sfârșitul lunii mai. Mai greu decât în 2014. Liderii europeni credeau că planul conceput la Osaka, pe marginea summitului G20, va trece ca o scrisoare la poştă. Mai exact numirea lui Frans Timmermans, social-democrat, în funcția de președinte al Comisiei Europene, în locul Spitzenkandidatului PPE, Manfred Weber, cu privire la care nicio majoritate nu a putut fi reunită, atât la Consiliul European, cât și la Parlamentul European. Social-democratul, în prezent prim-vicepreședintele Comisiei, a făcut consens la Paris, Berlin, Madrid și Haga. Cu această opțiune, Angela Merkel le oferea o garanţie social-democraților germani și își consolida asstfel coaliția fragilizată.
Emmanuel Macron, care nu a vrut să audă despre PPE Manfred Weber, îl scotea pe acesta din joc. Spaniolul Pedro Sanchez vedea un socialist la conducerea unei puternice instituții europene. Și Mark Rutte asista promovarea unuilandez. Frans Timmermans are un CV mult mai solid decât al liderului PPE. La începutul după-amiezii, când a ajuns la Consiliul European, Emmanuel Macron a vrut să fie "optimist". "Cred că putem găsi un acord constructiv", a declarat el, spunând că summitul va permite finalizarea a trei nominalizări, și anume cele pentru președințiile Comisiei, Consiliului și Înaltul Reprezentant.
Dar, la sfârșitul zilei, planul Timmermans, elaborat pe marginea summitului G20 de la Osaka, a luat apă din toate părțile. Pe lângă numirea lui Frans Timmermans, acest plan, prezentat dimineața conducătorilor grupurilor parlamentare de la Strasbourg de către președintele Consiliului European Donald Tusk, prevedea desemnarea liberalului belgian Charles Michel la Consiliul European, PPE Mariya Gabriel pentru postul de Înalt Reprezentant și, prin urmare, PPE Manfred Weber la președinţia Parlamentului European.
Dar planul s-a lovit de un baraj al Grupului PPE din Parlamentul European, precum și al șefilor de stat și de guvern ai dreptei europene care refuză ca partidul lor, care a condus alegerile din mai, să cedeze președinția Comisie social-democraților. Într-o scrisoare trimisă duminică președintelui PPE, Joseph Daul, liderul ungar Viktor Orban a pus punctul pe "i", vorbind despre o "greşeală istorică" dacă partidul va da undă verde unui astfel de compromis. "Niciunul dintre liderii PPE nu a acceptat acordul care a fost negociat la Osaka", a declarat prim-ministrul irlandez Leo Varadkar, membru al dreptei europene. Mai târziu, seara, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, tot din PPE, a pus chiar numele de Manfred Weber pe listă pentru președinția Comisiei, afirmând, de asemenea, că alegerea viitorului președinte al Parlamentului European va avea loc conform planului de miercuri, de la Strasbourg.
"Având în vedere felul în care se prezintă lucrurile, nu vor fi discuții foarte ușoare. Cel puţin asta putem spune", a admis şi Angela Merkel. Cancelarul german și-a supraestimat, evident, ponderea în cadrul familiei PPE și în cadrul CDU, unde unii oameni nu se manifestau împotriva sa. "Mai mult decât o problemă de fond, a fost o problemă de metodă. Multe țări s-au aflat în consultare, în mod corect sau eronat, cu sentimentul că lucrurile au fost discutate de câțiva membri ai familiei politice și nu într-o manieră colegială și colectivă așa cum ar fi trebuit și cum ar trebui să fie cazul", analizează un diplomat, vorbind despre un blocaj legat în primul rând de PPE
Totuși, candidatura lui Frans Timmermans nu era definitiv îngropată luni dimineață. Dar, pe hârtie, situaţia nu se prezintă bine pentru olandez. Pe lângă PPE, el a primit o lovitură de la italianul Matteo Salvini și așa-numitele țări din grupul Vişegrad: Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Slovacia. În calitate de prim-vicepreședinte al Comisiei, Frans Timmermans a atacat Ungaria și Polonia asupra problemelor legate de statul de drept, pentru a câștiga mari bătălii. Și de câteva săptămâni liderul ungar Viktor Orban repetă la nesfârşit că, pentru el, nu va fi "nici Manfred Weber, nici Frans Timmermans". Varșovia se află pe aceeași linie. "Frans Timmermans nu este candidatul compromisului, Frans Timmermans este candidatul care divide foarte mult Europa. Cu siguranță el nu înţelege Europa Centrală şi nici Europa provenitră din prăbușirea sistemului postcomunist", a spus polonezul Mateusz Morawiecki, la sosirea sa la Consiliu. Toate aceste patru țări ar vota împotriva lui Timmermans?
"Una e să spui că cineva este împotrivă a priori și alta este să votezi împotriva unui candidat", a spus totuşi un diplomat. Nu cred că Slovacia ar face asta. Din alte motive, Croația și Letonia ar fi sceptice cu privire la această numire. Cu alte cuvinte, în cazul unui vot, Timmermans nu ar trece. El are nevoie de sprijinul a cel puțin 22 de țări care reprezintă mai mult de 60% din populația europeană. Nu are şanse să-l obţină...
