East Med Act: Cum se schimbă politica SUA în Mediterana

de I.B.     HotNews.ro
Vineri, 28 iunie 2019, 3:48 Actualitate | Internaţional


Cipru
Foto: Hotnews
Marea majoritate a membrilor prezenţi ai Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului american a aprobat "Proiectul pentru Securitate şi Colaborare Energetică în Mediterana de Est", pe scurt East Med Act, cum este menţionat în presă. Proiectul a fost depus în luna aprilie de senatorii Menendez şi Rubio şi urmează acum să fie discutat în plenul Senatului, potrivit grecilor de la To Vima, citează Rador.

Validarea importanţei axei Grecia-Israel-Cipru

Proiectul respectiv încearcă să definească politica SUA în Mediterana de Est. Iniţiatorii lui insistă că astăzi colaborarea Statelor Unite cu Grecia, Ciprul şi Israelul este deosebit de importantă, cu tot ceea ce înseamnă definirea unei axe de colaborare pentru securitatea în regiune. Proiectul de lege menţionează că partea de nord a Ciprului continuă să se afle sub ocupaţie (turcească), dar şi că există probleme cu contestarea drepturilor suverane ale Republicii Cipru în Zona Economică Exclusivă a Ciprului.

Proiectul de lege insistă asupra necesităţii optimizării colaborării dintre SUA şi Republica Cipru în probleme de securitate şi semnalează în acelaşi timp şi nevoia de respingere a încercărilor de extindere a influenţei ruseşti în regiune, precum şi necesitatea de a se acorda ajutor Ciprului pentru ca sistemul său bancar să nu mai fie utilizat pentru spălarea banilor murdari. În paralel, proiectul insistă asupra necesităţii activării unor sancţiuni împotriva Turciei în cazul în care insistă să achiziţioneze sistemele de rachete S 400 de la Rusia şi stabileşte paşi concreţi în cazul în care Turcia se menţine pe această direcţie.

În ceea ce priveşte problematica energetică, proiectul de lege insistă pe nevoia sprijinirii celor două mari conducte din regiune, Trans Adriatic şi East Med, în paralel însă cu necesitatea realizării şi a unor terminale de gaz natural lichefiat (LNG), soluţie care, în linii generale, rămâne şi cea preferată de partea americană.

În mod special cu privire la Cipru, proiectul de lege propune realizarea unui raport care, printre altele, să evalueze şi capacitatea Ciprului de a găzdui un Centru pentru Crize Energetice care va putea oferi servicii de asistenţă şi salvare în caz de accident.

Ridicarea embargoului de vânzare de armament către Cipru

Cea mai importantă schimbare a politicii propuse în proiectul de lege respectiv este ridicarea embargoului actual la vânzarea de arme către Republica Cipru. Legislaţia americană de până acum interzicea vânzarea de armament care ar fi avut ca destinaţie finală Cipru. Această măsură avea ca scop reducerea tensiunii din insulă şi deschiderea drumului către unificarea insulei. Acum, noul proiect de lege propune ridicarea interdicţiei respective, dacă cea care solicită sisteme de armament şi servicii, ca utilizator final, este Republica Cipru şi menţine embargoul pentru statul nerecunoscut din partea de nord a Ciprului. În paralel, proiectul de lege propune ca Republica Cipru să primească finanţare pentru instruire militară şi în acelaşi timp Grecia să primească ajutor suplimentar în domeniul apărării pentru a putea, ca stat membru NATO, să pună un accent mai mare pe cercetare şi dezvoltare în domeniul apărării.

Rapoarte cu privire la amestecul Rusiei

Proiectul de lege prevede de asemenea elaborarea unor rapoarte pe teme concrete. Pe de o parte, despre gradul de implicare a Federaţiei Ruse în Grecia, Cipru şi Israel, încercarea de influenţare a rezultatelor electorale, inventarierea investiţiilor Rusiei în domeniul energetic din regiune, inventarierea unor grupuri de presă aflate sub influenţă rusească şi date cu privire la atacurile cibernetice.

În mod special cu privire la Turcia, proiectul de lege solicită elaborarea unui raport cu privire la încălcările şi contestările Zonei Economice Exclusive a Ciprului şi a spaţiului aerian grecesc.

Paşii următori

Dacă proiectul de lege va fi votat de plenul Senatului, el va marca cu adevărat o mare mutare în politica externă americană. Însă nu trebuie să subestimăm faptul că în acelaşi timp continuă negocierile dintre Turcia şi SUA şi toată lumea aşteaptă întâlnirea dintre Trump şi Erdogan în marja summitului G20 din data de 28 şi 29 iunie de la Osaka în Japonia.

Nu trebuie să uităm nici că există şi voci puternice din establishment-ul politic şi diplomatic al SUA care susţin că SUA nu trebuie să ajungă la o ruptură totală cu Turcia, ci, dimpotrivă, trebuie căutat un punct de echilibru în raport atât cu aspectele geopolitice, cât şi cu problemele care ţin de exploatarea resurselor energetice din estul Mediteranei.

Din această perspectivă, mai este destul drum de parcurs şi destule meandre până când proiectul de lege va fi adoptat, dar şi până când va deveni cu adevărat un ghid pentru politica externă americană în regiune.

















375 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version