Dreapta europeană încerca miercuri să salveze candidatul său la președinția Comisiei, germanul Manfred Weber, pe fondul disensiunilor dintre Paris și Berlin, scrie AFP.
Președintele francez a declarat vinerea trecută că nu îl dorește pe bavarez, membru al CSU, partidul-frate al CDU, din care provine cancelarul german Angela Merkel.
O întâlnire este prevăzută miercuri seara la Berlin între Weber, Merkel, Annegret Kramp-Karrenbauer, supranumită AKK și șefa CDU, și Joseph Daul, președintele Partidului Popular European (PPE).
Obiectivul: elaborarea unui plan înaintea summitului european de duminică, la Bruxelles - al treilea într-o lună - destinat alegerii unui nume pentru președinția Comisiei dar și pentru celelalte posturi cheie ale instituțiilor europene.
Potrivit unei surse apropiate, AKK îl susține în continuare pe Weber, în timp ce Merkel, care l-a susținut întotdeauna „din vârful buzelor”, este mai puțin convinsă.
În fața Bundestagului, camera inferioară a parlamentului german, miercuri, cancelarul s-a declarat deschisă spre un compromis cu ceilalți lideri europeni.
"Nu poate fi candidat la președinția Comisiei decât cel care a fost prezentat (în Parlamentul European) de către Consiliul European, și acest lucru nu depinde doar de mine (...) Îmi doresc ca acest lucru să se facă în acord cu principiul Spitzenkandidat, dar nu pot spune astăzi că acesta va fi cazul", a afirmat cancelarul german, în fața deputaților.
Sistemul "Spitzenkandidat" înseamnă că principalele familii politice din UE își aleg candidatul pentru președinția Comisiei Europene.
Clasată pe primul loc la scrutinul din 26 mai, dreapta europeană (PPE) reclamă postul de șef al Comisiei, în timp ce social-democrații europeni îl susțin pe al lor, olandezul Frans Timmermans.
Macron a îngropat însă acest sistem la summitul de vinerea trecută, stârnind furia lui Weber.
Într-un editorial publicat miercuri în cotidianul conservator german Die Welt, Weber a lansat un atac la adresa președintelui francez.
Transparență
"Se spune că principiul Spitzenkandidaten este îngropat. Pentru moment, cei care au o abordare distructivă și care vor să împiedice ceva triumfă", a scris el.
Germanul de 46 de ani consideră că renunțarea la acest sistem aplicat pentru prima oară în 2014 este un pas înapoi pentru democrația din Europa.
Înainte de 2014, liderii UE decideau, mai mult sau mai puțin secret, numele președintelui Comisiei.
Pe lângă președinția Comisiei, mai rămân de atribuit o serie de posturi esențiale, cu menținerea unui anumit echilibru politic și geografic: președinția Consiliului European (care reunește liderii UE), cea de șef al diplomației europene, președinția BCE și cea a Parlamentului European. Cel din urmă post urmează să fie atribuit săptămâna viitoare, în cadrul sesiunii de la Strasbourg din 1 - 4 iulie. România este interesată de șefia Parchetului European, unde Laura Codruța Kovesi este în cursă alături de candidatul Franței.
Semn al tensiunilor persistente între toate părțile și ale incertitudinii care domnește, alegerea președintelui Parlamentului European, inițial prevăzută pentru 2 iulie, a fost amânată cu o zi.
