Liderii Uniunii Europene se întâlnesc joi pentru a negocia funcțiile de conducere la nivelul blocului comunitar, surse diplomatice și oficialități consultate de Reuters fiind sceptice în privința unui acord în acest sens.
Anul acesta sunt în joc cinci funcţii la vârf - preşedinţia Comisiei Europene, a Consiliului European, a Băncii Centrale Europene (BCE) şi a Parlamentului European şi funcţia de şef al diplomaţiei UE - în timp ce alegerile pentru Parlamentul European au produs o configuraţie în care nu s-a format deocamdată o majoritate. În urma alegerilor precedente, în 2014, europarlamentarii au susţinut ferm numirea la preşedinţia Comisiei Europene a celui desemnat de ei - Jean-Claude Juncker, reaminteşte Reuters, citată de Agerpres. De data aceasta, nu se ştie pe cine vor sprijini.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, este împotriva candidatului german Manfred Weber, propus de Partidul Popular European (PPE), care formează în continuare cel mai mare grup din PE, dar cu mai puţini parlamentari decât în legislatura precedentă.
"Macron trebuie să creeze o situaţie în care (cancelarul german Angela) Merkel să poată renunţa la Weber", a declarat un diplomat, referitor la procesul netransparent prin care se stabileşte echilibrul între influenţele diferitelor regiuni şi familii politice din UE. "Însă el face exact invers şi o împinge spre o poziţie fără ieşire".
Unii diplomaţi şi oficiali din nucleul politic al Uniunii afirmă că Macron a atras antipatia Berlinului criticându-l pe Weber şi susţinând în acelaşi timp că Merkel însăşi ar fi o lideră de valoare pentru UE; cea în cauză a negat de mai multe ori că ar fi interesată.
Sprijinul cancelarului pentru Weber - reprezentant al Uniunii Creştin-Sociale, formaţiunea bavareză aliată cu partidul condus de Merkel, Uniunea Creştin-Democrată - a fost perceput iniţial la Bruxelles ca lipsit de entuziasm şi datorat configuraţiei coaliţiei guvernamentale din Germania. Sursele Reuters afirmă că acum Angela Merkel se simte obligată să îl susţină.
"La acest summit nu se va lua nicio decizie", asigură o sursă a agenţiei dintr-o capitală europeană; de aceeaşi părere sunt şi alte surse din cadrul UE. Analiştii consideră că impasul s-ar putea rezolva prin acordul asupra unui pachet de numiri. "Încă nu există o senzaţie de urgenţă. Avem nevoie de o linie franco-germană, avem nevoie de o majoritate în Parlamentul European. Niciuna din acestea nu există încă, e prea devreme ca oamenii să-şi dea cărţile pe faţă", a declarat un alt diplomat de la Bruxelles.
Parlamentul European urmează să se reunească oficial pentru prima dată pe 2 iulie şi să îşi desemneze noul preşedinte. Dacă săptămâna aceasta nu se va ajunge la un acord, diplomaţii cred că este posibil un nou summit pe 30 iunie, în iulie sau chiar spre sfârşitul lui august, pentru a conveni asupra nominalizărilor.
"Încă suntem într-o fază de început", a declarat un oficial european apropiat de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care va conduce lucrările de joi.
"În privinţa BCE, din cauza blocajului franco-german, poate fi de asemenea dificil. E dificil de făcut orice în Europa dacă francezii şi germanii nu sunt într-adevăr de acord".
Diplomaţii şi oficialii nu ştiu pe cine şi-ar dori Macron în funcţiile de conducere. El i-a apreciat public pe daneza Margrethe Vestager, comisar european pentru concurenţă, pe francezul Michel Barnier, negociator-şef pentru Brexit, şi pe social-democratul olandez Frans Timmermans drept candidaţi corespunzători. "Nu vom avea 'candidatul Franţei' deoarece dacă am face asta, am crea diviziuni", a declarat un oficial francez.
Luni, patru partide pro-europene mari - PPE, liberalii, verzii şi socialiştii - nu au reuşit să cadă de acord asupra unui program comun pentru viitoarea legislatură a Parlamentului European. Conform unui document consultat de Reuters, printre propunerile de lucru se numără obţinerea dreptului PE de a propune legi, nu doar de a le vota; angajamentul faţă de obiectivul emisiilor nete zero de dioxid de carbon, până în 2050; exceptarea de la limitarea subvenţiilor pentru cercetare şi inovaţie.
Marţi, eurodeputata spaniolă Iratxe Garcia Perez urma să preia de la germanul Udo Bullman preşedinţia grupului socialiştilor şi democraţilor din PE. Liberalii îşi vor desemna noul lider miercuri. Se conturează şi o tendinţă de susţinere a ecologistei germane Ska Keller pentru funcţia de preşedintă a Parlamentului European. Iar pentru succesiunea lui Tusk, unul din noile nume vehiculate este cel al preşedintelui României, Klaus Iohannis
Negociatorul Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, se va afla printre candidaţii pe care ţările est-europene Polonia, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia - aşa-numitul ''Grup de la Vişegrad'' - îi pot susţine pentru a deveni viitorul preşedinte al Comisiei Europene, a declarat joi Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, relatează agenţia Reuters.
Întrebat într-o conferinţă de presă dacă guvernul ungar şi aliaţii săi estici îl vor susţine pe Barnier pentru funcţia de şef al executivului comunitar, Gulyas a răspuns: ''El este printre cei pe care noi vom fi în măsură să-i susţinem''.
Potrivit AFP, liderii UE vor încerca să se înţeleagă, la summit-ul lor de joi de la Bruxelles, asupra numelui unei personalităţi acceptabile pentru Parlamentul European pentru preşedinţia Comisiei Europene, deoarece niciunul dintre pretendenţii aflaţi în cursă nu întruneşte consensul.
Ce trebuie să știe, cât lucrează și câți bani primește președintele Comisiei Europene
Noul preşedinte al Comisiei Europene îşi va prelua mandatul de cinci ani pe 1 noiembrie. Cel sau cea care va negocia cu lideri din întreaga lume va avea, potrivit preşedintelui în exerciţiu, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, un program de lucru "cu normă întreagă" de 18 ore pe zi. E obligatoriu să cunoască engleza, iar franceza şi orice altă limbă europeană sunt atuuri suplimentare. Preşedintele Comisiei Europene are în subordine circa 33.000 de oameni. Poate fi numit din nou în funcţie o singură dată.
Salariul este mai mare decât al preşedintelui Franţei. Emmanuel Macron are dreptul la 15.140 de euro pe lună, brut. Şeful CE beneficiază lunar de 27.903 euro - de asemenea brut; impozitele sunt de circa 45% - plus o indemnizaţie pentru locuinţă de 4.185 de euro şi una pentru alte cheltuieli de 1.418 euro. Dacă are copii, se mai adaugă 410 euro şi o alocaţie şcolară de 100 de euro.
În schimb, Comisia nu asigură locuinţă de serviciu. Preşedintele poate opta pentru un apartament în cartierul Schuman din Bruxelles, cum fac mulţi europarlamentari; sau îşi poate închiria o vilă în zone mai agreabile din capitala Belgiei şi a Uniunii Europene; sau poate sta într-un hotel, ca Juncker.
Pentru deplasări, preşedintele CE trebuie să folosească curse de linie, ca toată lumea - nu dispune de aeronavă oficială, cum au mulţi şefi de stat.
Biroul preşedintelui este la etajul 13 al clădirii Berlaymont, construit în anii 1960 pe locul fostei mănăstiri cu acelaşi nume. Edificiul a fost renovat la începutul secolului 21, după operaţiuni de eliminare a azbestului care au durat 15 ani. Este o clădire cu plan în cruce, lipsită de opulenţa Palatului Elysee, reşedinţa preşedinţilor Franţei, sau a uriaşei cancelarii din Berlin. Cartierul - numit după Robert Schuman, german născut în Luxemburg, devenit ulterior francez, unul din fondatorii UE - este destul de tern.
Vizavi, tot pe Rue de la Loi (strada Legii), se află sediul Consiliului Uniunii, unde se întâlnesc de mai multe ori pe an şefii de stat şi de guvern din cele 28 de ţări membre. Clădirea poartă numele lui Justus Lipsius, umanist belgian din secolul al 16-lea, iar pentru preşedintele Comisiei Europene este un memento al limitelor puterii de care dispune: el face propuneri, dar deciziile în Uniune le iau conducătorii ţărilor membre şi Parlamentul European.
Principala limbă de lucru în Comisia Europeană va rămâne engleza, chiar şi după Brexit. Acelaşi statut îl au, teoretic, franceza - care şi-a pierdut mult din influenţă după extinderea UE spre est - şi germana.
Cei 27 de comisari europeni - unul din fiecare ţară membră, în afara celei din care provine preşedintele - sunt subordonaţii direcţi ai acestuia. Preşedintele îi selecţionează pe baza propunerilor statelor, iar numirile trebuie aprobate de Parlamentul European. Una din candidatele la funcţie, daneza Margrethe Vestager, a promis că va distribui posturile astfel încât să rezulte un echilibru perfect între bărbaţi şi femei.
Comisia Europeană propune directive şi decrete pentru întreaga Uniune Europeană, monitorizează respectarea concurenţei, aplicând amenzi dacă este cazul, şi negociază acordurile comerciale ale UE în întreaga lume. Şedinţele de lucru au loc săptămânal, de obicei miercurea, la Bruxelles, iar o dată pe lună marţea, la Strasbourg.
Anual, în septembrie, preşedintele CE ţine un discurs despre starea Uniunii în plenul Parlamentului European, întrunit la Strasbourg - o practică similară cu cea a preşedinţilor americani în faţa Congresului Statelor Unite. (Sursa:Agerpres, Reuters, AFP)
1
2
