Péter Szijjártó a declarat că Ungaria nu este de acord cu criticile adresate Serbiei în raportul Consiliului UE cu privire la progresul Balcanilor de Vest. Ministrul afacerilor externe al Ungariei afirmă că nu este de acord cu unele critici, care au fost prezentate în cadrul concluziilor ministeriale referitoare la Serbia, și că în legătură cu Kosovo crede în succesul negocierilor și în înțelepciunea și raţiunea președintelui Serbiei, transmite Rador.

Peter SzijjartoFoto: kormany.hu

"Nu am fost de acord cu criticile referitoare la Serbia, noi observăm o evoluție pozitivă în această țară. Respectăm actuala conducere a Serbiei și progresul pe care l-au realizat acest guvern și președintele ei", a declarat Szijjártó pentru agenţia Tanjug pe marginea reuniunii ministeriale a UE de la Luxemburg. Péter Szijjártó a adăugat că au existat câteva eforturi în rândul statelor membre pentru ca printre concluziile despre Serbia să fie şi critici, mai ales în ceea ce privește minoritățile și drepturile lor.

"Noi am susţinut clar că, dacă vorbim despre minoritatea națională maghiară, ea are drepturile cele mai sigure în Serbia. Nicio țară UE nu ar trebui să ţină lecţii Serbiei atunci când vine vorba de minorități", a spus Szijjártó.

Acesta a adăugat că țara sa vede că Serbia a făcut mari progrese, în special în domeniul dezvoltării economice, dar și în creșterea nivelului de trai.

Comentând asupra a ceea ce se cere Serbiei la concluziile ministeriale, respectiv că se cer eforturi suplimentare în stabilirea condițiilor pentru continuarea dialogului cu Pristina, lucru care, în conformitate cu textul documentului, include şi "abținerea de la acţiuni care pot fi interpretate ca o provocare, Szijjártó a spus: "Când vine vorba de Kosovo singurul lucru pe care îl putem face este să credem în succesul negocierilor și să credem în înțelepciunea și raţiunea președintelui Serbiei".

Acesta a adăugat că politica fiscală, vamală și restricționările nu au absolut niciun succes în rezolvarea problemelor politice și că astfel de mișcări sunt complet împotriva principiilor UE. Întrebat dacă vede posibilitatea de compromis și acord legal obligatoriu între Belgrad și Pristina, şeful diplomaţiei ungare a răspuns scurt: "Cred că pentru acest lucru ar trebui să așteptăm noua Comisie".

La reuniunea de la Luxemburg Péter Szijjártó a apreciat şi că ceea ce s-a conchis cu privire la extindere fără o decizie cu privire la începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, precum și criticile la adresa Serbiei în domeniul statului de drept și a dreptului general "sunt ridicole", că prezintă o imagine proastă a UE și repun sub semnul întrebării credibilitatea ei în procesul de extindere.

"Îmi pare rău că oficialii de la Bruxelles trimit aceste semnale foarte negative către Balcanii de Vest. Ceea ce noi înțelegem este că, dacă nu există niciun răspuns pozitiv de la Bruxelles și UE guvernele pro-europene din regiune se vor găsi în faţa unei probleme din cauza opiniei publice din propriile lor țări, lucru care este de înțeles" a spus Szijjártó.

Acesta a sublinit faptul că criticile la adresa statului de drept "sunt motivate politic și părtinitoare, şi a menţionat că aşa este şi în cazul Ungariei și Poloniei. "Cele două autorități pe care se concentrează cel mai mult Comisia Europeană pentru astfel de acuzații sunt cele din Polonia și Ungaria. În același timp, cele două partide aflate la conducerea acestor două țări au câștigat cel mai mare sprijin în alegerile europene. Asta spune foarte multe", estimează Szijjártó.

Ministrul ungar de externe a afirmat că politica de extindere necesită un consens în UE și că fără el nu se poate progresa, precum și că unele state membre ale UE sunt mai aproape de țările din Balcanii de Vest și de aceea sunt mai sensibile la nevoile lor decât alte state membre.

Szijjártó a amintit de faptul că țările din Europa de Vest și cu ocazia intrării în UE a țărilor din Europa Cenatrală au sugerat că ele vor doar "să ia ceea ce este beneficiul de la a fi membre în UE, dar nu vor contribui cu nimic".

"Aceasta este o minciună. Dacă vă uitați la cele mai recente rate ale creșterii economice, veți vedea că țările Europei Centrale sunt mult peste media europeană. Acum avem o situație în care opinia publică și mass-media din Europa de Vest sunt în mare parte împotriva extinderii spunând că acest lucru va aduce noi țări care vor lua din nou bani. Dar extinderea ar întări de fapt întrega UE din punct de vedere politic, economic și în ceea ce priveşte siguranţa", a adăugat Szijjártó.

Acesta a cerut statelor membre să nu se plângă numai cu privire la influența altor jucători, cum ar fi China, Rusia, Turcia în Balcanii de Vest, ci "să intre în competiție" și să prezinte regiunii și vecinilor "o ofertă mai bună".

"Noi avem interesul să integrăm Balcanii de Vest în UE", a declarat Szijjártó, adăugând că, pe baza istoriei Ungariei și a restului Europei Centrale este convins că integrarea este cel mai bun mod de a depăși tensiunile din Balcanii de Vest. Șeful diplomației maghiare se așteaptă ca în viitorul mandat al Comisiei Europene să se facă totuşi progrese serioase în procesul de extindere.

"Sprijinul nostru pentru extindere este în minoritate în UE a cărei conducere politică nu susține în prezent o astfel de extindere. Dar, după alegerile europene, avem o dezbatere privind noua componență a Comisiei Europene și sperăm că membrii acestei noi Comisii vor depune eforturi pentru extindere și vor avea un comisar cu mai mare succes" a subliniat Szijjártó.

Întrebat dacă vede anul 2025 ca pe un termen realist pentru aderarea altor ţări în UE, Peter Szijjártó a reiterat poziţia Ungariei conform căreia acest lucru ar trebui să aibă loc mai curând. "Până în anul 2025, mai sunt încă 2000 de zile. De ce ar trebui să așteptăm atât de mult? Nu există niciun motiv pentru a face acest lucru" a conchis Szijjártó.