Ungaria şi Serbia au semnat vineri un acord guvernamental privind construirea şi folosirea unei conducte de gaze naturale care ar urma să traverseze graniţa dintre cele două state, scrie MTI. Ministrul ungar al Afacerilor Externe, Péter Szijjártó, a subliniat că Rusia şi Ucraina nu au semnat încă un nou acord pentru tranzitul gazelor naturale în 2020, iar aliaţii Ungariei întârzie deciziile care ar ajuta ţara să dispună de noi resurse de achiziţionare de gaze, astfel că cel mai realist este potenţialul de achiziţie din direcţia sudică, prin conducta Turcia-Bulgaria-Serbia.
Ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, a semnat vineri, la Budapesta, cu ministrul sârb al Mineritului şi Energiei, Aleksandar Antić, un acord interguvernamental cu privire la construirea şi folosirea unei conducte de gaze naturale care ar urma să traverseze graniţa dintre cele două state.
După semnarea documentului, Péter Szijjártó a subliniat că aprovizionarea cu gaze naturale ţine de siguranţa naţională şi este o chestiune de strategie.
Peter Szijjarto a spus că Rusia şi Ucraina nu au semnat încă un nou acord pentru tranzitul gazelor naturale în 2020. Pe lângă aceasta, aliaţii Ungariei întârzie deciziile care ar ajuta ţara să dispună de noi resurse de achiziţionare de gaze, iar cel mai realist este potenţialul de achiziţie din direcţia sudică, prin conducta Turcia-Bulgaria-Serbia, a mai afirmat oficialul ungar.
În septembrie va fi începută licitaţia referitoare la rezervarea conductei de la graniţa sârbo-ungară. Părţile se aşteaptă la o cantitate maximă de zece miliarde de metri cubi, iar ponderea investiţiei ungare depinde de capacităţile aflate sub contract cu firmele, a adăugat Péter Szijjártó.
La finalul lunii septembrie ar urma să fi închisă procedura, după care urmează semnarea contractelor comerciale, în vara anului viitor va începe construcţia, iar la finele lui 2021 va fi creat interconnectorul sârb-ungar, a adăugat ministrul ungar.
El a mai spus că în Croaţia încă nu a fost începută construirea terminalului LNG, iar în România concernul americano-austriac nu a luat încă o decizie cu privire la exploatarea gazelor naturale din platforma Mării Negre.
Dacă este realizat traseul sudic prin Turcia, Bulgaria şi Serbia, atunci aceasta va însemna pentru Ungaria o posibilitate de aprovizionare stabilă pe termen lung, a subliniat ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior.
Ministrul sârb al mineritului şi energiei a declarat că pe partea sârbă lucrările se desfăşoară pe trei secţiuni, pe o lungime de 120 de kilometri fiind deja montate conductele. Conform planurilor, anul acesta în decembrie vor fi finalizate lucrările de construcţie, iar până în 2020 vor fi ridicate şi staţiile de compresie, care vor face posibil transportul întregii cantităţi de gaze dinspre Serbia. Ambele părţi acoperă cheltuielile aferente lucrărilor derulate pe propriul teritoriu.
Luna trecută, Peter Szijjarto declara că Ungaria va semna un nou acord pe termen lung de aprovizionare cu gaze naturale din Rusia dacă grupul american Exxon Mobil Corp nu va lua o decizie finală, până în luna septembrie, privind investiţia în proiectul offshore Neptun. "ExxonMobil poate revoluţiona piaţa furnizării de energie în Europa, însă ar trebui să ia o decizie finală de investiţii", spunea Szijjarto într-un interviu acordat Reuters. "Dacă nu vor lua o decizie până în luna septembrie, voi fi nevoit să semnez un nou contract pe termen lung cu ruşii", declara atunci oficialul ungar.
În Marea Neagră, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.
La începutul lunii mai, directorul general al grupului austriac OMV, Rainer Seele, a declarat că divizia OMV Petrom este într-un "dialog intensiv" cu Guvernul României pentru a putea lua o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun.
