După mai mult de patru ani de linguşire a Berlinului şi altor capitale reticente la reformarea zonei euro, Comisia Europeană este pe cale să emită o estimare morocănoasă a celor realizate. Bruxellesul revizuieşte progresele UE pe calea implementării "Raportului celor cinci preşedinţi" - document dezvăluit cu mare emfază de Comisia Europeană în 2015 şi care ar fi urmat să stabilească parcursul "finalizării uniunii economice şi monetare a Europei" până în 2025, scrie Financial Times, citat de Rador.
Lucrurile nu au mers conform planului. Ideea unei "uniuni fiscale" cu tot cu o "trezorerie a zonei euro" rămâne de domeniul fanteziei politice. Ambiţiile de completare a sistemului zonei euro pentru gestionarea crizelor financiare - cunoscută ca Uniunea Bancară - nu au fost împlinite.
Acest ton de dezamăgire şi chiar de reproş străbate în mare parte documentul pe care comisia urma să-l adopte miercuri şi care a ajuns în posesia Financial Times. Bruxellesul va avertiza că "realizările greu câştigate în ultimii 10 ani sunt în joc".
"Este vremea să ne desprindem de opiniile încrâncenate şi să ne revitalizăm ambiţia noastră colectivă", îndeamnă comisia. Pe un ton de arhitect nervos, subliniază că "importante elemente încă lipsesc în construcţia generală".
Ce anume a mers rău? Ei bine, unul din lucruri este că raportul celor cinci preşedinţi voia luna de pe cer. Deşi după anii de combatere a crizei s-a instalat oboseala politică, raportul împinge capitalele reticente în direcţii neconfortabile, cerându-le să accepte noi tipuri de fonduri de salvare şi să-i ajute pe deponenţii bancari din alte ţări.
Raportul a fost o creaţie a Bruxellesului - elaborat de preşedintele comisiei Jean-Claude Juncker "în strânsă colaboarare" cu şefii altor instituţii UE şi cu contribuţia capitalelor. Acesta oferă o viziune completă într-un moment când de fapt era nevoie de câteva priorităţi foarte clare.
Când a fost publicat, comisia a pornit la implementarea sa într-un fel care a iritat guverne naţionale. Planurile de transformare a fondului de salvare pentru zona euro, Mecanismul de stabilitate european, într-un organism UE oficial, au declanşat temeri privind o acaparare a puterii de către Bruxelles.
De asemenea, comisia a împins în repetate rânduri planuri privind un "activ sigur european", un fel de imitaţie a eurobond-urilor care sunt detestate în Germania şi beneficiază de un sprijin zero în alte capitale.
În fine, au venit alţi lideri cu propriile lor idei - în principal preşedintele francez Emmanuel Macron şi puternica sa focalizare asupra creării unui buget al zonei euro - ceea ce a îngreunat stabilirea unei agende stabile şi coerente.
Nu totul este sumbru. Raportul notează că UE a convenit unii paşi importanţi pentru a-şi impulsiona capacitatea financiară de a face faţă derapajelor bancare şi a făcut progrese serioase în asanarea balanţei financiare bancare. În decembrie, liderii au convenit de asemenea un acord privind actualizarea ESM.
Miniştrii de finanţe ai UE se întrunesc săptămâna aceasta în Luxembourg pentru a discuta despre elementele cheie ale mozaicului reformei euro - inclusiv Uniunea Bancară şi bugetul zonei euro.
De asemenea, este o problemă care nu va dispărea. Un lucru care se evidenţiază puternic din raport este amploarea dependenţei dintre reforma zonei euro şi obiectivele fundamentale ale UE.
Să luăm obiectivul UE de a transforma euro într-o valută de rezervă internaţională care să rivalizeze cu dolarul american - proiect care s-a impus pe agenda politică drept răsuns la Donald Trump. Documentul comisiei evidenţiază că finalizarea Uniunii Bancare este "esenţială" pentru realizarea acestui obiectiv, întrucât ar întări încrederea investitorilor în stabilitatea monedei unice. Până la urmă, mesajul comisiei este că eforturile de creştere a pieţelor de capital UE, de consolidare a stabilităţii financiare şi promovare a euro pe scena globală se potenţează reciproc şi sunt legate intrinsec.
Poate că discuţia despre reforma euro este lentă, dar nu va înceta.
(...)
Vorbe bătăioase
În pofida opoziţiei puternice de la Bucureşti, fosta şefă a departamentului anticorupţie al României, Laura Codruţa Kovesi, a jurat să lupte "până în ultima secundă" în încercarea ei de a deveni primul procuror public al UE. (Politico)
