Chiar dacă toată lumea este de părere că acordul de la Soci dintre Turcia şi Rusia, semnat pe 17 septembrie 2018 şi care prevede instaurarea armistiţiului la Idlib, nu se mai aplică de facto în ultima perioadă, există un scenariu pe care nimeni nu l-a rostit până acum cu voce tare. Până la urmă însă, un responsabil de rang înalt din cadrul Naţiunilor Unite a pus punctul pe i, potrivit Hurriyet, citat de Rador.

HotNews.roFoto: Hotnews

Coordonatorul regional al Naţiunilor Unite responsabil de probleme umanitare în Siria, Panos Moumtzis, a spus că "Acordul dintre Turcia şi Rusia pe tema Idlibului nu se mai aplică de facto".

Responsabilul Naţiunilor Unite nu s-a limitat la a spune acest lucru ci a adăugat că "există temeri" că dacă luptele vor continua cu aceeaşi intensitate sau se vor intensifica, numărul persoanelor care s-ar putea revărsa dinspre Idlib către graniţa cu Turcia ar putea ajunge la două milioane.

*

Toate informaţiile provenite din teren arată că declaraţiile responsabilului ONU nu sunt exagerate. Operaţiunea militară pe care Rusia şi regimul Assad au demarat-o la sfârşitul lunii aprilie în sud-vestul Idlibului şi răspunsul armat al grupării Tahrir al-Sham, ramura siriană a Al Qaeda, au făcut ca peste 300.000 de persoane să fie nevoie să îşi părăsească ţinuturile.

În cel mai recent raport publicat pe 31 mai de Biroul Coordonatorului ONU pentru Afaceri Umanitare se arată că numai în cele trei săptămâni scurse între 1 şi 22 mai, 270.000 de persoane au emigrat din cauza luptelor. În acelaşi raport se arată că numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa în urma luptelor variază între 160 şi 300.

Potrivit raportului ONU, dintre cele 270.000 de persoane care s-au refugiat din Idlib în primele trei săptămâni din mai, 80.000 sunt copii de vârstă şcolară care nu vor mai avea posibilitatea să îşi continue studiile la final de semestru.

O situaţie care trebuie notată este că 173.000 din cei 270.000 de refugiaţi au ajuns în districtul Al-Dana, aflat în imediata vecinătate a punctului de frontieră Cilvegözü din Hatay (Turcia). Majoritatea sirienilor care se refugiază din sudul Idlibului se îndreaptă spre Turcia, fapt care susţine estimările lui Moumtzis.

O parte deloc de neglijat a persoanelor nevoite să îşi părăsească locuinţele nu se pot refugia în tabere. În informarea trimisă la jumătatea anului trecut de Biroul Coordonatorului ONU pentru Afaceri Umanitare către Consiliul de Securitate ONU se arată că 80.000 dintre persoanele refugiate din Idlib se adăpostesc sub cerul liber sau sub copaci.

*

Unul dintre cele mai tragice aspecte este că în cursul luptelor nu se face diferenţa între grupurile înarmate şi civili. Astfel, sunt atacate şi spitale sau şcoli. Potrivit raportului ONU, numărul construcţiilor cu destinaţie medicală care au fost grav afectate de bombardamentele aeriene a ajuns la 24.

Atacarea spitalelor a ajuns în ultima perioadă să constituie principala critică la adresa regimului Assad şi a Rusiei care îl sprijină. În şedinţa specială din 17 mai organizată în Consiliul de Securitate ONU, au avut loc dezbateri aprinse şi au fost lansate acuzaţii la adresa Siriei şi a Rusiei. Faptul că spitalele au început să fie atacate după ce coordonatele lor au fost date părţilor beligerante - special pentru a fi ferite de atacuri - generează întrebări şi dubii că informaţiile ar fi fost folosite cu bună credinţă. Rusia şi Siria au respins acuzaţiile dar rămâne faptul că spitalele sunt atacate.

*

Dacă situaţia scapă de tot de sub control, o dramă umanitară de mari dimensiuni pare să se îndrepte către frontierele Turciei.

Când privim problema din perspectiva relaţiilor turco-ruse, trebuie să subliniem următorul lucru. O parte a teritoriilor atacate chiar de avioane aparţinând Forţelor Aeriene Ruseşti se află în interiorul regiunii cunoscută în acordul turco-rus sub numele de "zonă de demilitarizare".

Ajutorul făţiş şi puternic pe care Rusia îl acordă regimului Assad şi faptul că acest sprijin este oferit în continuare în pofida insistenţelor şi demersurilor Turciei privind încetarea luptelor sunt dovezi clare că situaţia se îndreaptă spre o linie roşie la Idlib.

O situaţie interesantă cu care ne confruntăm acum este următoarea: Acest examen critic al presiunilor crescânde din Idlib, pe care relaţiile turco-ruse îl susţin în acest moment, coincide cu o perioadă în care drumurile Turciei încep să se despartă de cele ale SUA din cauză că Ankara nu renunţă la intenţia de a cumpăra din Rusia sistemul de rachete S-400