Criza politică a Moldovei s-a agravat luni, două guverne rivale revendicând puterea și confruntându-se în capitala acestei țări est-europene. Această luptă internă reprezintă cea mai nouă rundă de tulburări politice care a lovit acest stat mic, dar de importanță strategică, o fostă republică sovietică cu 3,5 milioane de locuitori. Deși forțele pro-europene și rusofile se luptă de multă vreme pentru supremație, ciocnirea de la Chișinău a dat naștere unei neobișnuite alianțe politice între partide aliniate Bruxelles-ului, respectiv Moscovei, pentru a bloca partidul unui magnat influent care nu e aliat cu nici una dintre capitale, potrivit Financial Times, citat de Rador.
Confruntarea a rezultat în urma alegerilor neconcludente din februarie, la care partidul socialist (PSRM) rusofil a câștigat cele mai multe voturi, dar nu și majoritatea. PSRM și blocul pro-UE ACUM, ieșit pe locul trei la scrutin, au convenit în weekend să formeze un guvern de coaliție având drept scop lupta anticorupție și împiedicarea Partidului Democrat (PDM) al magnatului Vlad Plahotniuc să rămână la putere.
Însă PDM, clasat pe locul doi la alegeri, a contestat imediat legitimitatea noului guvern și a fost susținut de curtea constituțională, care a hotărât că coaliția a ratat termenul-limită de 7 iunie pentru formarea noului guvern.
Curtea l-a suspendat totodată pe președintele Igor Dodon, fost șef PSRM, pentru că nu dizolvase parlamentul, instalându-l pe Pavel Filip, un aliat al dlui Plahotniuc, drept președinte interimar. Ulterior, dl Filip a convocat alegeri anticipate în septembrie.
Luni, în timp ce ambele tabere se străduiau să obțină avantajul în detrimentul celeilalte, PDM a organizat o ședință de guvern, refuzând să părăsească sediul guvernului din Chișinău, unde accesul fusese blocat de polițiști rămași loiali vechii administrații.
Între timp, coaliția PSRM-ACUM condusă de Maia Sandu, care a anunțat deja demiterea șefilor poliției și serviciilor secrete din Moldova, și-a ținut prima ședință de cabinet în sediul parlamentului.
Pe de altă parte, politicieni ai noii coaliții insistă că independența curții a fost compromisă, iar ea a scurtat artificial cu două zile perioada de trei luni în care se poate forma guvernul în urma alegerilor. Ei au declarat că acest lucru s-a făcut interpretându-se termenul de trei luni drept 90 de zile, iar nu perioada de la 9 martie, când rezultatele alegerilor au fost confirmate, până la 9 iunie.
„Curțile intervin în politica internă”, a declarat pentru Financial Times Nicu Popescu, desemnat ministru de externe de coaliția de guvernare. „Acesta e genul de tertip juridic de care atârnă confruntarea.”
Moldova, înghesuită între Ucraina și România, a încercat în ultimii ani să-și întărească legăturile cu Vestul, însă eforturile ei au fost adesea deraiate de instabilitatea politică.
Într-un indiciu privind natura atipică a acestui ultim blocaj, Moscova și Bruxelles-ul și-au declarat sprijinul pentru coaliția PSRM-ACUM, care s-a constituit după ce Johannes Hahn, comisarul european al extinderii, a făcut săptămâna trecută o vizită în Moldova, anunțată doar cu foarte scurt timp înainte.
Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului, a declarat luni că Rusia este hotărâtă să „colaboreze cu noul guvern”, în vreme ce duminică dl Hahn și Federica Mogherini, șefa politicii externe UE, declaraseră că sunt „gata să colaboreze cu guvernul democratic legitim”, pe baza angajamentului mutual privind reformele și al unui acord de asociere între Chișinău și UE.
Diplomații UE sunt din ce în ce mai îngrijorați în privința Moldovei și a acțiunilor curții constituționale a acesteia. Ei văd ultimele evenimente ca fiind parte a unei acțiuni defensive a celui pe care unul dintre ei l-a numit „oligarhul numărul unu” - o referire la dl Plahotniuc.
Un diplomat UE a declarat că mesajul care îi este transmis PDM-ului este: „Trebuie să joci conform regulilor.” Un altul a afirmat: „Mesajul de la noi este: «acesta este un transfer de putere și nu încerca să i te împotrivești»”.
În ciuda protestului de duminică la care susținători PDM au aruncat curcani în curtea palatului prezidențial și l-au acuzat pe dl Dodon că e trădător, confruntarea a fost deocamdată pașnică.
Însă există analiști care și-au exprimat îndoiala că așa va rămâne situația dacă nici una dintre părți nu va bate în retragere. „Sper că nu vom ajunge la violență și că rațiunea va învinge, însă e foarte dificil de spus ce se va întâmpla și ce nu”, a declarat Victoria Bucătaru de la grupul de reflecție Foreign Policy Association of Moldova.
Dl Popescu, ministrul de externe, a declarat că noul guvern de coaliție dă dovadă de reținere pentru a evita orice ciocniri, și din acest motiv s-a și abținut până acum să-și cheme simpatizanții în stradă. El a insistat însă că PDM nu poate continua să-i împiedice [pe membrii cabinetului] să intre în sediul guvernului.
„Facem apel la instituțiile de forță să acționeze într-o manieră legală și legiuită. Acest lucru înseamnă să permită noului guvern să preia clădirile publice”, a declarat el.
El a adăugat: „Evident că vom lăsa un pic de timp pentru ca mesajul să răzbată, dar e cam inevitabil [...] poate în după-amiaza aceasta, poate mâine, ca noii miniștri să încerce să intre în clădirile lor.”, potrivit Financial Times, citat de Rador.
