Alegerile europarlamentare din 26 mai au remodelat raportul de forţe în Parlamentul European (PE), deoarece este pentru prima oară când PPE şi social-democraţii nu pot alcătui împreună o majoritate. După vot a şi început o negociere dură în legătură cu cine va trebui să fie la conducerea noii Comisii Europene. Însă alegerile europarlamentare nu au adus schimbări doar în PE, ci vor putea avea în numeroase ţări o influenţă mai mare decât cea obişnuită asupra proceselor din politica internă, potrivit Rador care citează Index.hu.
GERMANIA – În Germania au reuşit să câştige CDU şi CSU, dar cu un procent mai mic cu 28,9% faţă de rezultatele din 2014 şi de cele unionale din 2017.
Lovitura cea mai mare au încasat-o social-democraţii care şi-au continuat zborul razant cu 15,8%. Datorită acestui rezultat prost şi-a anunţat demisia din toate funcţiile şi liderul social-democrat Andrea Nahles. Ecologiştii au ajuns surprinzător pe locul secund cu 20,5%...
FRANŢA – Lista Renaissance a preşedintelui Macron a fost depăşită de formaţiunea Marinei Le Pen (23,31% faţă de 22,41%).
Le Pen care s-a aliat cu Liga lui Matteo Salvini a cerut alegeri parlamentare anticipate, în schimb susţinătorii lui Macron au evidenţiat că au reuşit să-şi păstreze sprijinul anterior în pofida demonstraţiilor. Grupul lui Macron va fi cel mai mare din grupul liberalilor în PE.
Alegerile europarlamentare au confirmat din nou că partidele franceze mari tradiţionale, republicanii şi socialiştii de stânga se află într-o criză serioasă. Premierul francez a evidenţiat transformarea completă a politicii franceze...
ITALIA – Alegerile din Italia au adus cu sine succesul Ligii conduse de ministrul de interne Salvini, respectiv slăbirea celuilalt partid de guvernământ. În opinia analiştilor, Salvini se poate folosi de avantajul său în speranţa unor alegeri anticipate la care ar avea serioase şanse de câştig. În caz de reuşită ar încerca să formeze un partid de dreapta în totalitate...
REGATUL UNIT – Alegerile europarlamentare trebuiau ţinute în pofida situaţiei create în urma Brexitului, deşi acesta se decisese la referendumul din 2016. La o zi după alegeri, Theresa May a fost nevoită să-şi anunţe demisia mai ales că laburiştii au obţinut doar 5%. A obţinut în schimb 31,6% partidul lui Nigel Farage care vrea să participe şi la alegerile parlamentare...
SPANIA – S-a consolidat în continuare partidul de guvernământ socialist de centru stânga al premierului Sanchez, care devenise cel mai mare partid la alegerile naţionale din aprilie (28,7%). Însă nu au putut forma până acum un guvern, deoarece nu deţin încă majoritatea.
Odată cu alegerile europarlamentare au avut loc în Spania şi cele locale la care dreapta a avut majoritatea...
AUSTRIA – Alegerile din Austria s-a desfăşurat în condiţiile destrămării coaliţiei, a demisiei lui Sebastian Kurz şi în septembrie urmează să aibă loc alegeri anticipate. Până atunci guvernul nu va forma o coaliţie oficială în legislativ. Noul cancelar interimar este Brigitte Bierlein, preşedinte a Curţii Constituţionale...
SLOVACIA – După multă vreme alegerile au fost câştigate nu de Smer, ci de coaliţia Slovacia progresistă/Împreună, condusă de noul preşedinte de stat Zuzana Caputova. Atitudinea electoratului slovac s-a pronunţat în favoarea schimbării după asasinarea ziaristului Jan Kuciak. Este pentru prima oară când nu a intrat în PE un deputat maghiar din Slovacia, deoarece partidului său i-au lipsit 396 de voturi pentru a reuşi.
GRECIA – Premierul Tsipras a fost nevoit să anunţe alegeri anticipate pentru luna iulie după ce partidul său s-a prezentat prost la alegerile europarlamentare şi la cele regionale.
ROMÂNIA – Miza votului a fost ridicată de referendumul organizat în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare, iar de atunci criza politică s-a adâncit şi mai mult. PNL, partid care îl susţine pe Iohannis, a câştigat alegerile cu 26,28%. PSD a devenit al doilea cu 23,4%, cel mai prost rezultat de multă vreme. Iohannis, care se pregăteşte şi pentru alegerile prezidenţiale din toamnă, a reuşit să mobilizeze şi tabăra PNL şi USR-PLUS, aceasta din urmă cu 20%, iar patru cincimi din electorat au respins proiectele legislative ale social-democraţilor.
O nouă lovitură pentru PSD a constituit-o condamnarea la o zi după alegeri a preşedintelui său, Liviu Dragnea, acuzat de abuz în serviciu şi fals în acte. Dragnea nu a putut fi premier, dar de fapt în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi al PSD el îi desemna pe premierii care urmau la rând. Acum preşedintele executiv, premierul Viorica Dăncilă, va trebui să convoace Congresul PSD.
După referendum Iohannis a şi precizat că guvernul trebuie să demisioneze, iar opoziţia ar dori să organizeze alegeri anticipate, dar Dăncilă a declarat că guvernul său nu va demisiona decât în cazul în care legislativul îi va retrage încrederea.
DANEMARCA – O ultimă probă de forţă au fost în Danemarca alegerile europarlamentare organizate înaintea alegerilor parlamentare din 5 iunie. În cele din urmă a câştigat partidul liberal-centrist al premierului Rasmussen cu 23,5%, faţă de social-democraţi care au obţinut 21,5%... (traducere Rador)
