Demisia şefei social-democraţilor germani, duminică, drept reacţie la înfrângerea în alegerile europene, a aruncat Guvernul Angelei Merkel într-o nouă criză care îi ameninţă supravieţuirea, scrie Agerpres, citând AFP.
Presupusa succesoare a Angelei Merkel şi preşedinta Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Annegret Kramp-Karrenbauer, a insistat asupra "angajamentului a lor săi în favoarea marii coaliţii" (aşa-numita GroKo - Grosse Koalition, adică Marea Coaliţie politică dintre CDU/CSU/SPD), invitându-i pe partenerii social-democraţi să-şi rezolve "rapid" problemele interne cu scopul de "a nu afecta activitatea Guvernului".
Andrea Nahles şi-a atras criticile în SPD după înfrângerea istorică a partidului la europene, care a fost devansat detaşat de Verzi (20,5%), formaţiunea de centru-stânga obţinând doar 15,8% din voturi.
Prima femeie aflată în fruntea SPD a abandonat conducerea din cauza "lipsei sprijinului necesar", cu două zile înaintea unui vot intern asupra viitorului său.
Plecarea acesteia, criticată încă de la preluarea funcţiei sale în urmă cu un an de către susţinătorii ieşirii din coaliţia de la putere, ar putea deci accelera, printr-un efect de domino, destrămarea guvernului condus de cancelarul Angela Merkel. Mandatul său ar trebui să dureze până în 2021.
Publicaţia de centru-stânga Suddeustche Zeitung titra duminică după-amiază despre "aşteptatul sfârşit" al acestei coaliţii, creată dificil la începutul anului 2017 şi care trece de atunci din criză în criză. "Cine ar vrea ca aceasta să mai continue aşa?", se întreabă ea retoric.
Potrivit politologului Lothar Probst, GroKo ar putea să supravieţuiască, pentru că SPD şi CDU au prea mult de pierdut în eventualitatea unor alegeri anticipate. Dar cei doi parteneri sunt "afectaţi la vârf", afirmă el.
Pentru că din partea CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer, supranumită AKK, este în dificultate de la alegerile europene, unde creştin-democraţii s-au plasat în frunte, dar cu un scor istoric de redus (28,9%).
În tabăra SPD, ideea de a părăsi înainte de 2021 alianţa formată cu CDU nu încetează să-şi facă noi adepţi, iar pentru unii a devenit chiar aproape inevitabilă.
"Etapa următoare este sfârşitul GroKo, restul neducând la nimic", prezice un responsabil social-democrat, Harald Christ, într-un editorial al ziarului Bild.
SPD a prevăzut să tranşeze această problemă în septembrie, la jumătatea mandatului şi în scrutinuri regionale care se anunţă a fi dificile în trei landuri ale fostei Germanii de Est. În aceste landuri, Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă) speră să depăşească CDU.
După ce a reconfirmat cu greu în 2018 participarea sa GroKo, SPD intenţionează să se reconstruiască în opoziţie, cu atât mai mult cu cât guvernul este nepopular.
Trei personalităţi ale aripii stângi a formaţiunii, între care responsabilul pentru tineret, Kevin Kuhnert, au cerut luni ca SPD să facă o cotitură spre stânga sau să se retragă din coaliţie "dacă este necesar" înainte de sfârşitul legislaturii.
Pe fond, CDU şi SPD îşi accentuează diferenţele de câteva luni, problemă la care se adaugă incapacitatea lor de a se înţelege asupra unei teme devenită strategică: lupta împotriva schimbării climatice, un domeniu în care Germania este în urmă, dar care a devenit important pentru alegători, aşa cum arată recentul scorul foarte ridicat al Verzilor.
Alegeri legislative anticipate în aceste condiţii ar fi o premieră în Germania. Ele riscă să provoace pierderi grele celor două partide care au condus împreună sau pe rând Germania din 1949.
După scorul lor record la europene, Verzii îşi continuă ascensiunea. Într-un sondaj RTL, publicat sâmbătă, ei devansează pentru prima oară, cu 27% din intenţiile de vot, CDU (26%) şi se distanţează de SPD (12%).
De altfel, extrema dreaptă, care stagnează la 10-12% în intenţiile de vot, a declarat că Verzii sunt "principalii săi adversari".
