Spectrul unor noi alegeri în Israel se profilează din ce în ce mai mult oră de oră, în condițiile în care lui Benjamin Netanyahu îi rămân mai puțin de 48 de ore pentru a forma o coaliție guvernamentală, scrie AFP.
Dacă israelienii vor reveni la urne după ce și-au ales Parlamentul în 9 aprilie, s-ar înregistra o premieră. Viitorul lui Netanyahu, la putere de peste 10 ani fără pauză și de 13 ani în total, dar afectat de anchete pentru corupție, este pus sub semnul întrebării mai mult ca niciodată.
Israelul nu este încă acolo și rezolvarea crizei este total nesigură.
Netanyahu are termen până miercuri la miezul nopții pentru a forma o coaliție guvernamentală, conform mandatului încredințat de președintele Reuven Rivlin după alegeri.
Dar cel care triumfa în noaptea de 9 aprilie se confruntă acum cu un zid în persoana fostului său ministru al Apărării, Avigdor Lieberman.
În fața aparentului impas, partidul lui Netanyahu, Likud, a inițiat dizolvarea Parlamentului (Knesset). Deputații au aprobat în lectură preliminară, luni, un text în acest sens, și apoi în primă lectură marți. A fost chiar fixată o dată provizorie pentru noile alegeri: 17 septembrie.
Legea ar mai trebui adoptată în a doua și a treia lectură pentru dizolvarea Knessetului.
Scurt circuit politic
Votul are aparența unei tactici pentru ca Netanyahu să păstreze controlul.
Dacă negocierile eșuează până miercuri seara, nu este exclusă o prelungire.
Dar președintele poate da șansa unui alt deputat, o ipoteză aparent inacceptabilă pentru Netanyahu.
Pentru a ieși din criză, lista de centru dreapta a principalului concurent al lui Netanyahu la alegeri, generalul Benny Gantz, s-a declarat pregătită pentru un guvern de uniune cu Likud. Un astfel de guvern ar dispune de o majoritate confortabilă de 70 din totalul de 120 de deputați.
Dar, pentru Gantz, acest guvern ar trebui să fie fără Netanyahu, o eventualitate care pare inacceptabilă pentru acesta din urmă.
Likud și aliații săi au câștigat alegerile din 9 aprilie, deja convocate înainte de scadență la inițiativa lui Netanyahu în ceea ce a fost interpretată drept o manevră de relegitimare a premierului înaintea unei posibile puneri sub acuzare în trei dosare de corupție.
După 9 aprilie, Netanyahu părea să se îndrepte spre un al cincilea mandat și un record de longevitate în postul de premier, în fruntea unei alianțe cu Likud în centru, alături de formațiuni de dreapta mai mult sau mai puțin radicale sau religioase și partide ultra-ortodoxe care reprezintă 10% din israelieni și care respectă riguros regulile iudaismului.
Foc fără avertisment
Problemele judiciare ale lui Netanyahu, figură dominantă și care părea imbatabilă, l-au făcut însă vulnerabil în negocieri, avertizează analiștii de luni de zile.
Iar acum Netanyahu este confruntat cu intransigența unei alte figuri de neocolit în peisajul politic israelian, Avigdor Lieberman, șeful partidului laic și naționalist Israel Beiteinou. Netanyahu dorește să conteze pe cele 5 voturi ale Israel Beiteinou în Parlament pentru a-și asigura o majoritate de 65 din 120.
Dar Lieberman cere adoptarea unei legi privind serviciul militar pentru evreii ultra-ortodocși de către viitorul guvern, așa cum a propus-o când era ministru al Apărării.
Această lege ar anula exceptarea sistematică de care beneficiază zeci de mii de studenți în școlile talmudice.
Dar exceptarea, percepută drept o nedreptate într-o țară în care toată lumea face armata, este o linie roșie pentru partizanii ultra-ortodocși, alți parteneri ai lui Netanyahu.
Motivațiile lui Lieberman dar naștere la tot felul de speculații. Supralicitează pentru a obține mai mult? Este o dispută personală între el și cel care a fost un foarte apropiat colaborator al lui la începutul carierei sale? Are ambiții de premier? Sau este vorba de o chestiune de principiu, ala cum a afirmat luni.
Netanyahu l-a presat luni seara pe Lieberman "să se adune". Dar Likud a afirmat de asemenea că a dat ca instrucțiune membrilor săi: "Foc fără avertisment asupra lui Lieberman".
4
2
