În conformitate cu dreptul european, un refugiat care fuge dintr-o țară în care riscă tortura sau alt tratament inuman interzis de Convenția de la Geneva, nu poate fi repatriat sau respins în țara respectivă, chiar dacă statutul de refugiat îi este refuzat sau revocat de statul gazdă din motive de securitate întemeiate, a clarificat Curtea de Justiție a UE într-o sentinţă publicată marţi conform agenției ANSA preluate de Rador.

Refugiati sositi in EuropaFoto: Wikimedia Commons

Judecătorii de la Curtea Europeană de Justiţie au fost chemaţi să se pronunțe cu privire la legalitatea dispozițiilor directivei UE privind refugiații conform Convenției de la Geneva aplicate de colegii din Belgia și Republica Cehă, ca urmare a plângerii înaintate de un cetăţean ivorian, de un congolez și de un cecen, cărora li s-a revocat sau refuzat statutul de refugiat din motive grave.

În baza normelor în vigoare, potrivit hotărârii judecătorești de astăzi, "atâta timp cât un cetățean dintr-o țară care nu este membră UE sau un apatrid se teme că ar putea fi persecutat în țara sa de origine sau de reședință, această persoană trebuie declarată refugiat indiferent dacă acest statut i-a a fost recunoscut oficial sau nu". Având în vedere această premisă, instanţa a stabilit că directiva europeană trebuie "interpretată și aplicată în conformitate cu drepturile garantate de Carta Drepturilor Fundamentale a UE", care "exclude posibilitatea unei repatrieri" către țări aflate în situație de risc.

Judecătorii comunitari au reamintit că aceeaşi cartă "interzice categoric tortura, precum și tratamentul și pedepsele inumane sau degradante, indiferent de comportamentul persoanei în cauză". Cu alte cuvinte, conform explicațiilor date de experți, hotărârea Curții a stabilit că legislația UE oferă refugiaților o protecție mai mare decât cea recunoscută de Convenția de la Geneva, stabilind că, chiar și în cazul refuzului sau retragerii statutului de refugiat din motive grave și valabile, refugiatul nu poate fi repatriat. Este la latitudinea justiției naționale să stabilească dacă cel în cauză poate fi considerat ilegal, cu toate implicațiile legate de acest statut.