Lituanienii au început să voteze duminică pentru a-şi alege noul preşedinte, de la care aşteaptă să reducă decalajul dintre bogaţi şi săraci, care se accentuează în ţară, în pofida unei creşteri economice de invidiat. Nouă candidaţi se confruntă în primul tur pentru a o înlocui pe Dalia Grybauskaite, care îşi încheie al doilea mandat şi care i-ar putea succede lui Donald Tusk la preşedinţia Consiliului European.

Vilnius, LituaniaFoto: calatorii-imaginare.ro

Birourile de vot s-au deschis la ora locală 07:00 (04:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (17:00 GMT).

Din cei nouă candidați, trei dintre ei au şanse reale de a ajunge în al doilea tur, prevăzut să aibă loc la 26 mai, în aceeaşi zi cu alegerile pentru Parlamentul European, notează France Presse, citată de Agerpres.

Cei trei favoriţi - între care unul în pole position, cursa anunţându-se strânsă- sunt premierul de centru-stânga Saulius Skvernelis, fostul ministru al finanţelor Ingrida Simonyte, susţinută de conservatori, şi economistul independent Gitanas Nauseda.

În timp ce Simonyte este preferată de orăşenii bogaţi şi educaţi, discursul cu accente populiste ale premierului în exerciţiu Skvernelis are audienţă mai mare în zonele rurale defavorizate. Nauseda propune, la rândul lui, combaterea injustiţiei sociale care se manifestă peste tot în această ţară cu 2,8 milioane de locuitori, având o demografie în scădere din cauza migraţiei masive a tinerilor spre Occident.

Tema inegalităţilor care trebuie reduse este dezvoltată, de asemenea, în termeni diferiţi, şi de ceilalţi doi concurenţi mai apropiaţi. Aproximativ un sfert din populaţie - în special în mediul rural - trăieşte sub pragul sărăciei, stabilit la 307 de euro pe lună.

"Cetăţenii sunt însetaţi de justiţie socială şi caută un candidat capabil să depăşească polarizarea socială actuală", declară pentru AFP Donatas Puslys, analist la Institutul de analiză politică din Vilnius.

Toţi candidaţii sunt susţinători convinşi ai Uniunii Europene şi NATO, considerate ca o asigurare împotriva puternicului vecin rus.

Salariul lituanienilor a crescut cu aproape 10% anual în ultimii doi ani. Salariul mediu brut a atins 970 de dolari, dar sărăcia şi inegalitatea între venituri rămân printre cele mai ridicate în UE.

"Nu putem izola Vilniusul de restul Lituaniei", spune dna Simonyte (44 de ani) în cadrul unui miting în finalul campaniei în capitală. Ea a propus reducerea decalajului economic între zonele rurale şi cele urbane printr-o stimulare a creşterii. Candidata i-a criticat pe populişti care "sugerează soluţii rapide şi simple, dar înşelătoare".

Liberală, Simonyte susţine parteneriatul între persoane de acelaşi sex.

Skvernelis, un fost şef al poliţiei care vorbeşte fără ocolişuri, şi-a orientat campania spre lituanienii nemulţumiţi în special din zonele rurale. În vârstă de 48 de ani, uneori impetuos, el şi-a calificat rivalii drept "elitişti" şi s-a angajat să "lupte eficient împotriva corupţiei", să reducă excluderea socială şi să susţină familiile.

Fost consilier al unei bănci, Nauseda (54 de ani) a încercat să-şi seducă alegătorii prin teza unui preşedinte imparţial deasupra disputelor politice. După ce şi-a îndeplinit datoria civică încă de vineri în cadrul votului anticipat, Nauseda a declarat că a "simţit că îi revine responsabilitatea grea de a reduce polarizarea şi de a permite Lituaniei să-şi regăsească demnitatea şi respectul mutual".

În Lituania, preşedintele nu exercită putere politică de obicei, dar este responsabil pentru politica externă şi participă la summit-urile UE, numeşte miniştrii, judecătorii şi şefii armatei şi băncii centrale și, cel mai adesea, trebuie să obţină asentimentul premierului şi al parlamentului.