Cele mai multe ţări ex-comuniste care au aderat la Uniunea Europeană în ultimii 15 ani vor ca Bruxelles-ul să redea mai multe puteri capitalelor naţionale, a declarat miercuri premierul polonez, după ce a găzduit un summit al celor 13 nou-veniţi. Mateusz Morawiecki a respins, de asemenea, noţiunea unei "Europe cu mai multe viteze", care ar permite grupurilor de state membre să continue o cooperare mai profundă în anumite domenii de politică alese, transmite Euronews, citat de Rador.
Comentariile sale evidenţiază o ruptură serioasă între multe dintre fostele state din estul blocului, care declară că se simt membre second-class ale UE şi, pe de altă parte, Comisia Europeană şi membrii mai vechi ai clubului, cum ar fi Franţa. "Unde se poate, Uniunea Europeană ar trebui să lase ţărilor membre propriile competenţe. Spunem acest lucru pe o singură voce central europeană", a declarat Morawiecki reporterilor, rezumând discuţiile purtate la summit-ul de o zi, de la Varşovia.
Acest mesaj va fi consacrat într-o declaraţie şi va fi discutat la un summit pan-european din oraşul românesc din Sibiu, pe 9 mai. Acesta vine cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, în care partidele populiste, eurosceptice se aşteaptă să se descurce bine. În timp ce liderii celor 13 naţiuni s-au întâlnit miercuri, la Varşovia, câteva sute de suporteri de extrema dreaptă au trecut prin capitala poloneză într-un miting de protest care a evidenţiat creşterea sentimentului naţionalist anti-imigraţionist în UE.
Disputa Polonia – UE
UE a lansat o procedură legală împotriva Poloniei în ceea ce priveşte reformele sistemului său judiciar, despre care afirmă că subminează separarea puterilor şi statul de drept. Varşovia declară că reformele fac sistemul mai eficient şi că UE nu ar trebui să intervină. În timp ce partidul de guvernământ Lege şi Justiţiei (PiS) este eurosceptic, sprijină în linii mari integrarea Poloniei în UE şi nu intenţionează să urmeze Marea Britanie cu privire la ieşirea din bloc.
Miercuri, vicepreşedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, a avertizat Polonia - un beneficiar net al bugetului UE - împotriva tratării UE ca pe "un mecanism de dat bani" şi, de asemenea, a declarat că disputa sa cu Bruxelles-ul privind statul de drept a slăbit poziţia Varşoviei în bloc. Katainen a vorbit la Varşovia, unde a reprezentat Comisia UE la summit.
Într-un editorial publicat marţi de POLITICO Europe, intitulat "Viziunea Poloniei pentru Europa", Morawiecki a declarat că UE riscă să dăuneze democraţiei, în efortul său de integrare, numind o astfel de abordare "periculoasă". El a spus că UE ar trebui să se concentreze pe consolidarea pieţei sale unice, consolidând poziţia sa împotriva imigraţiei ilegale şi evitând standardele duble la produse şi servicii în Europa de Vest şi Europa de Est.
Ungaria şi România s-au confruntat, de asemenea, cu cenzura UE asupra a ceea ce consideră Bruxelles drept erodarea statului de drept, însă Morawiecki a avertizat împotriva standardelor duble. "Este inacceptabil ca autorităţile UE să critice instituţiile unor ţări pentru practici care nu ridică obiecţii în altă parte", a scris el în editorial. Polonia este de departe cea mai mare dintre ţările care au aderat la UE în 2004. Celelalte sunt Ungaria, Slovacia, Slovenia, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru şi Malta. Bulgaria şi România s-au alăturat în 2007, iar Croaţia, în 2013.
1
3
